Articolul precedent |
Articolul urmator |
211 6 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-01-29 22:39 |
SM ISO690:2012 CHIRILOV, Ana-Cristina. Relaţia parentală în contextul dublei instituţionalizări. In: International Conference of Young Researchers , 6-7 noiembrie 2008, Chişinău. Chişinău: Tipogr. Simbol-NP SRL, 2008, Ediția 6, p. 185. ISBN 978-9975-70-769-5. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
International Conference of Young Researchers Ediția 6, 2008 |
|||||
Conferința "International Conference of Young Researchers " Chişinău, Moldova, 6-7 noiembrie 2008 | |||||
|
|||||
Pag. 185-185 | |||||
|
|||||
Descarcă PDF | |||||
Rezumat | |||||
Copilăria este perioada în care se pun bazele viitoarei personalităţi dar şi perioada în care se asigură dezvoltarea psihologică sănătoasă a viitorului adult. Legătura parentală este esenţială pentru dezvoltarea copilului la potenţialul său maxim. Detenţia unui parinte determină o bulversare a universului copilului, iar cand aceasta este însoţită de o îndepartare de familie şi plasarea copilului intr-un sistem închis, efectele negative devin nenumărate. Neglijarea continuă a grupului de copii aparţinând persoanelor aflate în detenţie poate aduce societăţii grave repercursiuni. Confruntaţi cu încarcerarea părintelui dar şi cu o existenţa în centrul de plasament, copiii riscă de două ori mai mult marginalizarea şi excluziunea socială, acestea putând determina in timp perpetuarea comportamentului delincvent. De cealaltă parte părintele care părăseşte penitenciarul, care nu a întreţinut legătura cu familia, care nu are formată o reţea de suport şi care poartă eticheta de puşcăriaş, prezintă conform studiilor un risc crescut de recidivă. Menţinerea relaţiei parentale chiar şi în context dublu instituţional, prin orice formă: vizite, convorbiri telefonice sau corespondenţă, ajută copilul să facă faţă separării, îi reduce sentimentele de teamă, anxietate, vinovăţie sau abandon şi îi poate îmbogăţi relaţiile pe care şi le formează cu cei din jur. De asemenea, părintele dobândeşte mai usor liniştea interioară dat fiind menţinerea rolului parental, îi creşte motivaţia în vederea adopării unui comportament prosocial, dezvoltându-şi astfel şansele de reintegrare eficientă în societate. |
|||||
Cuvinte-cheie încarcerare parentală, copii instituţionalizaţi |
|||||
|