Evoluţia procesului penal în România modernă
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
287 4
Ultima descărcare din IBN:
2023-11-03 13:47
SM ISO690:2012
APETREI, Giorgică-Sorin. Evoluţia procesului penal în România modernă. In: International Conference of Young Researchers , 6-7 noiembrie 2008, Chişinău. Chişinău: Tipogr. Simbol-NP SRL, 2008, Ediția 6, p. 163. ISBN 978-9975-70-769-5.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
International Conference of Young Researchers
Ediția 6, 2008
Conferința "International Conference of Young Researchers "
Chişinău, Moldova, 6-7 noiembrie 2008

Evoluţia procesului penal în România modernă


Pag. 163-163

Apetrei Giorgică-Sorin
 
Universitatea „Petre Andrei”, Iaşi
 
Disponibil în IBN: 25 mai 2021


Rezumat

În dezvoltarea sa istorică, procesul penal a cunoscut trei tipuri distincte: acuzatorial, inchizitorial şi mixt. Transformările legislative ce au urmat Unirii Principatelor Române şi proclamării României ca stat independent s-au produs sub influenţa legislaţiei franceze, astfel încât procedura penală reglementată de Codul din 1864 a îmbrăcat forma procesului penal mixt, varianta sa liberală. În cadrul dictaturii regale(1938) şi a celei militare (1940), procesul penal a suferit transformări de natură a întări represiunea penală (desfiinţarea curţilor cu juraţi şi înfiinţarea secţiilor criminale la curţile de apel – 1939, iar în cursul războiului – trecerea în competenţa tribunalelor militare a judecării unui număr mare de infracţiuni de drept comun). Sub influenţa Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului (1948) şi a Pactului internaţional cu privire la drepturile civile şi politice (1966), dreptul la apărare a fost reglementat de Constituţia din 1965 ca un drept fundamental al cetăţeanului. Codul de procedură penală (1968) a constituit un pas spre întărirea dreptului la apărare şi acordarea mai multor garanţii pentru drepturile fundamentale ale omului. Proclamarea de către Revoluţia din decembrie 1989 a separaţiei puterilor în stat a determinat o schimbare de direcţie a reglementării procesului penal spre varianta liberală a procesului penal mixt. În condiţiile menţinerii în vigoare a Codului de procedură penală din 1968, s-a intervenit prin modificări legislative pentru a readuce în prim plan apărarea intereselor individuale, anterior subordonate intereselor partidului comunist. Astfel, din 1993 au fost consacrate două căi ordinare de atac apelul şi recursul (revenindu-se la sistemul anterior anului 1948), din acel moment în sistemul judiciar român funcţionând trei grade de jurisdicţie: judecata în primă instanţă, in apel şi în recurs

Cuvinte-cheie
proces penal, primă instanţă, apel, recurs