Pe parcursul ultimilor ani Republica Moldova s-a confruntat cu rate relativ înalte ale inflaţiei fapt ce reprezintă un impediment în calea creşterii economice sustenabile şi atragerii investiţiilor străine. Cercetările efectuate până în prezent au identificat o serie de factori care au contribuit la creşterea ratelor inflaţiei, în special: şocurile ofertei, inclusiv sporirea preţurilor la resursele energetice; concurenţa relativ limitată pe diferite segmente ale pieţei; creşterea remitenţelor din muncă a rezidenţilor Republicii Moldova ş.a. Prezenta cercetarea are ca scop analiza impactului inovaţiilor în rata de schimb asupra diferitor indici ai inflaţiei, precum indicele preţurilor de import, indicele preţurilor producţiei industriale şi indicele preţului de consum. În calitate de variabilă care reprezintă variaţiile cursului valutar este luat gap-ul cursului de schimb real efectiv – fiind considerat drept o aproximare propice a competitivităţii economiei Republicii Moldova pe pieţele ţărilor partenere în comerţul exterior. Astfel, studiul caută să ofere răspunsuri la următoarele întrebări: • Au inovaţiile în cursul de schimb un rol semnificativ în evoluţia indicilor preţurilor? • Care este coeficientul de transmisie? • Peste ce perioadă de timp încep să fie evidente şi semnificative efectele inovaţiilor în cursul de schimb valutar asupra indicilor de preţuri? • Care este perioada de persistenţă a efectelor şocului de curs valutar? • În ce măsură este afectată inflaţia de volatilitatea preţurilor petrolului şi a gazelor naturale? În scopul izolării impactului şocurilor de curs valutar asupra indicilor preţurilor a fost utilizat modelul „lanţului de distribuţie” al lui Jonathan McCarthy (1999), care reprezintă un cadru de Autoregresie Vectorială (VAR), construit recursiv. Modelul elaborat constă dintr-o serie de ecuaţii de tip VAR, variabila exogenă a căruia (şocul ofertei) este reprezentat de dinamica preţurilor internaţionale la gaze naturale şi petrol ce reprezintă o parte importantă a importurilor Republicii Moldova. De asemenea, modelul include şocurile de cerere, reprezentate de gap-ul PIB, cursul de schimb real efectiv, indicele preţului producţiei industriale şi cel de consum.