Articolul precedent |
Articolul urmator |
278 0 |
SM ISO690:2012 TROFIM, Alina. Epurarea apelor reziduale cu policulturi de alge filamentoase verzi - Chaetomorpha Aerea (Kütz.) şi Ch. Gracilis (Kütz.). In: International Conference of Young Researchers , 6-7 noiembrie 2008, Chişinău. Chişinău: Tipogr. Simbol-NP SRL, 2008, Ediția 6, p. 103. ISBN 978-9975-70-769-5. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
International Conference of Young Researchers Ediția 6, 2008 |
||||||
Conferința "International Conference of Young Researchers " Chişinău, Moldova, 6-7 noiembrie 2008 | ||||||
|
||||||
Pag. 103-103 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Dezvoltarea societăţii umane contribuie la valorificarea tot mai intensă a resurselor acvatica, ca urmare creşte cantitatea de ape reziduale care necesită tratare. Anume în acest scop ar putea fi utilizate algele, care deseori stau la baza proceselor de autoreglare şi autoepurare a apelor. Reducerea poluanţilor organici include mai multe trepte consecutive, pentru fiecare fiind caracteristice anumite grupe de hidrobionţi (bacterii, alge, ciuperci, plante vasculare, animale). Algele, în această comunitate, înlesnesc procesul de reducere a poluanţilor prin sporirea sedimentării sau încorporarea lor. În acelaş timp biomasa algala obţinută poate fi utilizată ca supliment nutritiv sau stimulator de creştere în diferite ramuri a zootehniei, fitotehniei etc. La momentul actual se cunosc multiple lucrări a savanţilor din ţară şi din afara ei despre ameliorarea apelor poluate cu ajutorul algelor monocelulare ce aparţin genurilor: Scenedesmus, Ankistrodesmus, Chlorella, Chlamydomonas şi altele. Totodată sunt în plină desfăşurare cercetările acţiunii macrofitelor acvatice din genurile Lemna, Potamogeton, Cladophora, Hydrodictyon, Rhizoclonium, în ceea ce priveşte rolul lor în procesul de epurare a apelor reziduale. Experienţele noastre aveau drept scop epurarea apelor reziduale menajere cu policulturi a algelor filamentoase verzi Chaetomorpha aerea(Kütz) şi Ch. gracilis(Kütz). Tulpinile experimentate au fost colectate în perioada estivală a anului din iazul s. Dănceni şi selectate în culturi algologic pure. Apa poluată în care a fost întrodusă cultura se caracterizează printr-un conţinut sporit a ionilor de amoniu (30.3 mg/l) valoarea căruia depăşeşte de 15 ori CMA, de nitraţi (60.8mg/l), ce întrece cu 21,8 mg/l limita admisibilă şi fosfaţi (10.1 mg/l), care la fel este foarte sporită. Apa dispune de cantităţi mari de substanţe organice (428 mgO/l), care depăşesc de 14,2 ori CMA. În experiment au fost utilizate ape reziduale de 10, 25, 50 % concentraţie. S-a constatat că concentraţia obtimală a apelor reziduale pentru dezvoltarea algelor este de 10 %. Iar cele mai bune valori în epurare au fost obţinute la a 2-3 săptămână. După 14 zile de cultivare cantitatea fosfaţilor se micşorează de 4,2 ori, a nitraţilor de 6,9 ori, a ionilor de amoniu de 3,7 ori şi a substanţei organice de 5,2 ori. Deci aceste culturi contribuie la ameliorarea apelor reziduale. |
||||||
Cuvinte-cheie alge, epurare, poluare, ape reziduale |
||||||
|