În ultimele decenii, a crescut considerabil influenţa umană asupra diferitelor compartimente naturale şi seminaturale, ceea ce a generat dezechilibrări esenţiale în ecosistemele naturale. [1]. Una din metodele eficace de protecţie a elementelor mediului acvatic contra poluării constituie cele care sunt similare cu procesele naturale ce decurg în ecosistemele acvatice şi se manifestă în deplină concordanţă cu legităţile de bază ale transformării biochimice a substanţelor în natură [2], [3]. Experimental au fost utilizate apele reziduale provenite de la complexele avicole ]n variantele cu concentraţie de 5%,10%, 15%, 20%, obţinute în rezultatul diuluaţiei cu apă potabilă din robinet, menţinute la o temperatură de 29 – 33 ºC iluminare constantă de 18 – 24 mii erg/ cm2 şi cu agitare sa introdus inocul de Spirulină. Ca martor a servit mediul nutritiv Zarruk destinat Spirulinei expuse în aceleaşi condiţii. Din punct de vedere a proprietăţilor morfologice filamentele algale întroduse în vasele cu ape reziduale nu se deosebesc de cele a probei martor. Rezultatele analizei consumului de către algă a ionilor de NH4, anionilor de NO3, NO2, precum şi a cationilor de HCO3, CO3, Mg, Ca, ce sunt prezenţi în aceste ape reziduale în cantităţi considerabile ne-a demonstrat că prezenţa algei în acest mediu contribuie la purificarea apei. Totodată a fost stabilită şi o creştere considerabilă de biomasă algale în cazul concentraţiei de 5% a apelor reziduale. Componenţa biochimică a Spirulinei cultivate pe ape reziduale este apropiată cu cea crescută pe mediu Zarruk. Rezultatele obţinute ne demonstrează că Spiulina platensis poate contribui la purificarea apelor reziduale şi în acelaş timp putem obţine şi biomasă eftină ce poate fi utilizată în diferite domenii a economii naţionale.