Sedimentele joacă un rol important în formarea compoziţiei chimice a apelor naturale. Ele acumulează din stratul de apă cantitaţi impunătoare de substanţe organice şi minerale [1] ce nimiresc în apă din bazinul hidrografic şi cu apele reziduale. Substanţele acumulate datorită prezenţei în sedimente a microorganismelor sunt supuse diferitor transformări biochimice, ca rezultat sedimentele au o influenţă asupra procesului de autoepurare. Dintre procesele ce determină starea metalelor grele în apele naturale un rol important îi revine adsorbţiei lor şi pe substanţele în suspensie [2]. Materiile în suspensie avînd o capacitate înaltă de adsorbţie pot fi „purificatori” a apei de metale grele, dar în anumite condiţii – „furnizorii” acestor elemente în apă [3]. Pentru cercetări din r. Prut au fost prelevate probe de materii în suspensie şi sedimente pe parcursul anului 2003, staţia Giurgiuleşti. S-au efectuat izoterme de adsorbţie a ionilor de cupru, precum şi a colorantului albastru de metilen pe materii în suspensie şi sedimentele prelevate. Rezultatele relevă că materiile în suspensie au o capacitate mai înaltă de adsorbţie decît sedimentele atît a ionilor de cupru, cît şi a colorantului albastru de metilen. Comparînd izotermele de adsorbţie a materiilor în suspensie se constată o capacitate de adsorbţie a materiilor în suspensie prelevate vara mai mare faţă de cele prelevate primăvara. Astfel, materiile în suspensie şi sedimentele joacă un rol important în reglarea proceselor de formare a calităţii apelor naturale.