Din sistemul CoSiF6⋅6H2O – DioxH2 – L (1:2:2), unde DioxH2 – dimetilglioxima (DH2), 1,2-ciclohexandiondioxima (NioxH2), difenilglioxima (DfH2), iar L – tiocarbamida (Thio), piridina (Py), γ-picolina (γ-pic), anilina (An), trifenilfosfina (PPh3) a fost realizată sinteza orientată a unei serii de dioximaţi cu formula generală [Co(DioxH)2L2]2[SiF6]⋅nH2O [1,2]. Analiza spectrelor IR ale complecşilor studiaţi a confirmat structura lor octaedrică şi configuraţia trans, prezenţa legăturilor intramoleculare OH⋅⋅⋅O, modul de coordinare a liganzilor: Co-S (Thio), Co-N (PyR), Co-P (PPh3), cât şi dependenţa frecvenţelor de absorbţie de natura dioximei, liganzilor axiali şi ionilor din sfera externă. În cazul acestor complecşi frecvenţele anionului [SiF6]2- se modifică astfel: benzile din regiunile 741, 483 şi 408 cm-1 se micşorează cu 5-15 cm-1, iar frecvenţa 663 cm-1 creşte. În soluţiile proaspete ale [Co(DH)2(Thio)2]2[SiF6]⋅3H2O se observă două benzi de absorbţie în regiunile 235 şi 335 nm, prima corespunzând grupării Co(DH)2, iar a doua – celor două molecule de tiocarbamidă. În timp, în spectrele soluţiei [Co(DH)2(Thio)2]+ se observă micşorarea intensităţii benzii la ~335 nm şi creşterea concomitentă a intensităţii benzii din regiunea 235 nm, fenomen ce se explică prin creşterea concentraţiei tiocarbamidei libere în soluţie, substituite de către moleculele de apă, proces reversibil, care nu este însoţit de distrugerea sau schimbarea configuraţiei spaţiale a complexului. Odată cu ridicarea temperaturii creşte viteza procesului de aquatare şi gradul de substituire a tioureei din complex de către moleculele de apă. Prezenţa anionului [SiF6]2- în sfera externă este dovedită de semnalul în spectrul RMN 19F la -129.8 ppm (δ[SiF6]2-). Introducerea dioximaţilor sintetizaţi în mediile nutritive ale unor tulpini de fungi a sporit activitatea enzimogenetică a lor şi acumularea biomasei.