Polimorfismul clinic în scleroza multiplă – poate fi explicat prin examenul prin RMN?
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
264 0
SM ISO690:2012
RUSSU, Victoria, ŢĂRUŞ, Andrei. Polimorfismul clinic în scleroza multiplă – poate fi explicat prin examenul prin RMN? In: International Conference of Young Researchers , 6-7 noiembrie 2008, Chişinău. Chişinău: Tipogr. Simbol-NP SRL, 2008, Ediția 6, p. 70. ISBN 978-9975-70-769-5.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
International Conference of Young Researchers
Ediția 6, 2008
Conferința "International Conference of Young Researchers "
Chişinău, Moldova, 6-7 noiembrie 2008

Polimorfismul clinic în scleroza multiplă – poate fi explicat prin examenul prin RMN?


Pag. 70-70

Russu Victoria, Ţăruş Andrei
 
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“
 
Disponibil în IBN: 25 mai 2021


Rezumat

Scleroza multiplă – este una din cele mai nefaste boli neurologice, cu o evoluţie progresivă, ce afectează preponderent persoanele de 15-40 ani. În Republica Moldova numărul persoanelor afectate de SM la data de 15.04.94 era de 326, în prezent se estimează cifra de circa 700 persoane. În lume în prezent sunt aproximativ 1 milion de persoane afectate de SM [Kantarci and Wingerchuk, 2006]. În pofida unui tratament riguros, după 25 de ani de la debut, 85-90% din pacienţii ce suferă de SM capătă disabilităţi severe [Hauser, 2005]. Schimbările apărute în urma examenului prin RMN sunt cauza demielinizării [Estes et al., 1990], prezenţa macrofagilor [Nesbit et al., 1991], gliozei [Stewart et al., 1986], edemului[Ormerod et al., 1987], creşterea spaţiului extracelular [Barnes et al., 1991] şi permeabilităţii vasculare crescute [Newcombe et al., 1991]. Studiul a cuprins examinarea a 10 bolnavi de SM, dintre care 5 bărbaţi , şi 5 femei cu vârsta cuprinsă între 17 şi 43 de ani. Durata bolii constituia de la 0.5 lună până la 23 ani. Toţi pacienţii au fost supuşi examenului prin RMN cerebral, dintre care 3 pacienţi şi RMN medular. Gradul disabilităţii s-a calculat după scala EDSS/Kurtzke, fiind considerată una dintre cele mai obiective [Amato M., 2007]. Toţi pacienţii aveau o evoluţie în pusee a maladiei. Ei au fost examinaţi în perioada de exacerbare. Din datele anamnezei, debutul lent s-a observat la 9 persoane, şi acut la 1 pacient. Majoritatea pacienţilor au asociat debutul bolii cu o infecţie a căilor respiratorii superioare – 6 pacienţi, cu un traumatism – 1 pacient. Ceilalţi 3 pacienţi nu au făcut nici o legătură într-un proces patologic şi declanşarea bolii. Debutul monosimptomatic s-a observat la 7 pacienţi, şi polisimptomatic la 3. Localizarea preponderentă a focarelor este periventriculară, în 66%. Oricum, lipsa focarelor la examenul prin RM cerebral, chiar dacă se întâlneşte rar, nu trebuie să excludă diagnosticul de SM. În acest caz un rol important îl are examenul prin RM medular. Exista o corelaţie puternică între vârsta pacienţilor şi scorul EDSS (r=0,75). Simptomatica SM diferă în dependenţă de vârsta de debut a maladiei. Atunci când se instalează după vârsta de 40 de ani, în 60-70% principalele acuze sunt legate de limitarea mişcărilor şi tulburările de echilibru. Tulburările vizuale foarte rar se întâlnesc la acest grup de pacienţi.

Cuvinte-cheie
Sleroza multiplă, RMN, demielinizare, scara EDSS, puseu