Lipidele, în special sterolii, joacă un rol important în organizarea structurală şi activitatea vitală a tuturor organismelor vii, inclusiv a microorganismelor. Acestea intră în compoziţia membranelor celulare şi altor structuri organoide [2]. Sterolii sunt monoalcooli secundari ciclici, care derivă de la o hidrocarbură policiclică, numită steran, nucleul de bază fiind de natură ciclopentanperhidrofentrenică. În ultimii ani tot mai multă atenţie se acordă microorganismelor ca surse potenţiale de steroli. Acest fapt se explică printr-un şir de avantaje, pe care le posedă sinteza microbiană a sterolilor, comparativ cu procedeele de obţinere din materia primă de origine vegetală sau animală. Cunoaşterea mecanismelor de biosinteză a sterolilor la microorganisme dă posibilitate de a intensifica procesul producerii lor pe cale biotehnologică. Componentul de bază a fracţiilor sterolice la drojdii îl reprezintă ergosterolul (provitamina D2). Conţinutul acestuia variază în limitele 60-90% din totalul sterolilor celulei. În prezent, drojdiile genului Saccharomyces reprezintă sursa principală pentru obţinerea ergosterolului comercial. După cum se cunoaşte, iradierea ergosterolului cu raze ultraviolete duce la formarea vitaminei D2 (ergocalciferol) [1]. Prezenţa acestei vitamine în organism este benefică, în sensul că previne instalarea osteomalaciei şi osteoporozei senile, apariţia unor tulburări nervoase, contribuie la buna funcţionare a glandei tiroide, paratiroidei şi hipofizei. Vitamina D este indicată în cazurile de tratare a rahitismului la copii, în reumatism, tetanie, consolidarea fracturilor, fragilitate a oaselor şi dinţilor, crampe musculare etc. Perspectiva sintezei microbiologice a sterolilor constă şi în faptul, că utilizarea producenţilor specializaţi în limitele biotehnologiei existente de producţie a ergosterolului, v-a permite să se extindă sortimentul de materie primă pentru obţinerea preparatelor de natură steroidă cu diversă destinaţie.