A fost realizat un studiu de evaluare a efectului şocului hiperosmotic indus pe durata cultivării asupra productivităţii, acumulării lipidelor şi asupra fracţiilor lipidelor polare la tulpina dată de Dunaliella. Au fost cercetate două medii acceptate de cultivare a microalgei în vederea stabilirii concentraţiei optimale de clorură de sodiu pentru a obţine un spor al lipidelor. În rezultatul experienţelor efectuate s-a constatat că fracţiile lipidelor polare în extractul lipidic algal a demonstrat stabilitatea lor ca componente constitutive membranare care determină viabilitatea celulelor în condiţiile hipersaline ale mediului. Creşterea lipidelor generale în biomasa de dunalielă are loc din contul intensificării biosintezei acizilor graşi saturaţi şi monoienici şi a glicolipidelor care conţin aceşti acizi. A fost studiată acţiunea compuşilor coordinativi ai Fe(III) cu alanina şi valina asupra productivităţii şi acumulării lipidelor la Dunaliella salina la cultivarea ei în condiţiile şocului hiperosmotic îndus. Compuţii coordinativi studiaţi au sporit productivitatea tulpinii fără a influenţa biosinteza lipidelor. Compusul fierului cu alanina a produs unele modificări neînsemnate în spectrul lipidic algal. Astfel s-a constatat o creştere a conţinutului lipidelor neutre şi a glicolipidelor, iar în fracţiile lipidelor polare s-a înregistrat o scădere a conţinutului de fosfatidil glicerol.