În Republica Moldova, cele mai importante unităţi economice, la care se formează ape reziduale, sunt: fabricile de prelucrare a produselor agricole, de produse alimentare, textile, uzinele industriale electronice şi constructoare de maşini. Din ramurile industriei uşoare, rezultă apele reziduale de la băile de vopsire a ţesăturilor textile, ele având un impact negativ grav asupra mediului şi apelor din bazine. Întreprinderile şi fabricile textile folosesc o cantitate mare de apă naturală în procesul tehnologic pe care apoi o evacuează în sistemul de canalizare. Principalii poluanţi ai apelor reziduale textile sunt surfactanţii şi diferiţi coloranţi textili, precum şi o serie de compuşi auxiliari textili, aplicaţi în procesul tehnologic de vopsire al ţesăturilor de diferită natură. Pentru înlăturarea surfactanţilor din apele reziduale se aplică diferite metode fizico-chimice, chimice şi biochimice. Cele mai utilizate în ultimul timp sunt metodele de oxidare avansată, care duc şi la micşorarea deşeurilor formate în urma tratării apelor reziduale textile. Cu acest scop, a fost studiată diminuarea conţinutului de coloranţi Roşu Activ (RA) şi Portocaliu Activ (PA) (concentraţia iniţială de 50 mg/l şi 100 mg/l) în amestec cu etilenglicolul (HOCH2CH2OH – substanţă auxiliar textilă cu C0=60 mg/l), la oxidarea catalitică cu peroxidul de hidrogen prin următoarele metode: Fenton, FotoFenton 254 nm, FotoFenton 365 nm, UV+TiO2 365 nm, UV+TiO2 254 nm.tabelCel mai eficient se oxidează amestecul de colorant PA şi etilenglicol prin metoda FotoFenton la 254 nm.