Obiectul cercetării – hidrografia, hidrologia și ihtiofauna lacului Beleu din r. Cahul, parte componentă a rezervației „Prutul de Jos”. Noutatea științifică – an de an, odată cu variația regimului hidrologic și hidrografic, ihtiofauna lac. Beleu își modifică structura și se adaptează la condițiile oferite de acest regim natural, cât și cel influențat de om. Datele prezentate pot fi utilizate și în scopul de îmbunătățire a condițiilor acestui ecosistem. În fiecare an, hidrografia și hidrologia lac. Beleu se modifică sub regimul anual al râului Prut ce înconjoară lacul din partea de nord la vest, până la sud-est la frontieră cu România. O influență majoră asupra hidrografiei și hidrologiei lacului are și fluviul Dunărea, care în anumite perioade ale anului, când debitul de apă îl depășește pe cel normal, produce inundații, iar lacul Beleu își lărgește hotarele. Diferite specii pot ocupa aceleași teritorii, sau anumite specii pot domina numeric. În perioada secetelor de vară-toamnă și a înghețului de iarnă, numărul peștilor în lac se reduce considerabil, fie că aceștia migrează în Prut și Dunăre, fie că sunt consumați de avifauna acvatică. Această dinamică, cândva naturală, în prezent este influențată și de factorul antropic: numai pe Dunăre sunt construite cca 24 de hidrocentrale și pe Prut una singură (Costești-Stânca), care influențează în mod direct regimul hidrologic în lac. Ihtiofauna și ecologia peștilor lac. Beleu cuprinde 25 specii de pești. În documentațiile mai vechi pot fi atestate în jur de 30 de specii, iar în cercetarea noastră 13 specii au fost confirmate ca fiind prezente în vara anilor 2010-2011. Repartizarea peștilor pe teritoriul lac. Beleu este una heterogenă, dar se întâlnesc unele regiuni mai mici populate de o anumită specie într-un număr mai mare. O abundență și o repartizare teritorială mult mai mare are carasul (Carassius auratus gibellio), care populează toate regiunile lac. Beleu. Crapul (Cyprinus carpio), de asemenea, populează o bună parte a teritoriului, dar cu o densitate mai mare în partea de sud – regiunea Covrea, gârlele de alimentare a lacului, cele de scurgere și în râul Prut – regiunea ce înconjoară lacul. Batca (Blicca bjoerkna) și roșioara (Scardinius erythrophthalmus) populează regiunile mai luminoase, precum regiunea centrală a lacului și pe cursul râului Prut. Somnul (Silurus glanis), foarte răspândit în râul Prut, se întâlnește în regiunile de nord-vest-sud, cu sălcișuri. Șalăul (Stizosteidon lucioperca) populează în apropierea malurilor pe timp de noapte, după care se retrage pe timp de zi în locurile mai umbrite și în râul Prut. Bibanul cu o densitate mai mare se întâlnește în preajma stufărișurilor zonei de sud a lacului. Ghiborțul (Acerina cernua) este unul dintre cei mai răspândiți pești, populând toate zonele lacului, gârlele și râul Prut. Mai puțin răspândită este știuca (Esox lucius), care se întâlnește doar în regiunea Covrea, la sud-vest de lac, pe timp de iarnă, iar vara – în partea centrală și de nord a lacului. Cosașul (Ctenopharyngodon idella) la fel se întâlnește mai rar, doar în regiunea de vest a lacului, însă mai multe exemplare pot fi întâlnite în Prut. În regiunea nou-formată, întretăiată de calea ferată, se întâlnesc doar câteva specii de pești printre care cele mai numeroase sunt: carasul, crapul, șalăul și bibanul. Mai rar se întâlnesc somnul și roșioara. În dependență de condițiile hidrologice oferite de lacul Beleu, variază și numărul de indivizi și specii în lac. Odată cu inundațiile de primăvară, pe câmpiile din partea de sud, o diversitate mare de specii migrează în acele regiuni din râul Prut și Dunăre, devenind astfel un „incubator” natural pentru speciile ce depun icrele pe vegetația acvatică. Vara regiunea devine uscată, peștii se retrag în bălțile din apropiere sau în râul Prut, însă dacă aceste mici bălți care se formează după retragerea apelor vor seca complet, atunci puietul rămas riscă sa fie consumat de păsările răpitoare ce populează zona. Aceste fenomene au loc des în micile bălți din apropierea lac. Beleu, fapt ce constituie o pierdere majoră pentru ihtiofaună. Odată cu retragerea apelor, se retrag și peștii mari, iar puietul este transportat în Prut, reînnoind astfel ihtiofauna râului, sau unii indivizi nereușind la timp să părăsească bălțile ce vor seca, mor, sau sunt consumați de păsări. Starea actuală a ihtiofaunei lacului Beleu se caracterizează printr-o dominanță a speciilor din fam. Cyprinidae – crapul, carasul, babușca ș.a.; fam. Percidae – bibanul, șalăul și ghiborțul; fam. Siluridae – somnul. Mai puțin se întâlnesc reprezentanții din fam. Esocidae – știuca și din fam. Centrarcidae – soretele. Asupra stării actuale a lacului Beleu mai influențează și factorul antropic: pescuit excesiv pe tot parcursul anului, inclusiv în Fig. Repartiția teritorială a celor mai principale perioada de depunere a icrelor, amplasarea specii de pești din lacul Beleu a 4 gunoiști în apropierea lacului, construcția căii ferate Giurgiuleștii-Cahul, care nu este una ecologică, producând fum și deșeuri menajere, extragerea de petrol, poluarea cu detergenți. Toate acestea influențând și repartiția teritorială a peștilor în lac.