Aspecte antropologice ale comportamentului consumatorului
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
563 24
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-12 09:44
SM ISO690:2012
BRÎNZAN, Nina. Aspecte antropologice ale comportamentului consumatorului. In: Sesiune naţională de comunicări ştiinţifice studenţeşti:: Ştiinţe umanistice, 25-26 aprilie 2013, Chişinău. Chişinău, 2013: CEP USM, 2013, 2013, SU, pp. 7-8.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Sesiune naţională de comunicări ştiinţifice studenţeşti:
SU, 2013
Sesiunea "Sesiune naţională de comunicări ştiinţifice studenţeşti: "
Chişinău, Moldova, 25-26 aprilie 2013

Aspecte antropologice ale comportamentului consumatorului


Pag. 7-8

Brînzan Nina
 
Universitatea de Stat din Moldova
 
Disponibil în IBN: 30 aprilie 2021


Rezumat

Din cele mai vechi timpuri şi până în prezent, omul a simţit nevoia de a produce şi de a consuma anumite produse şi bunuri în dependenţă de mediul social în care există. Dezvoltarea omului presupune satisfacerea unor multiple nevoi sub forma dorinţelor, aşteptărilor. Nevoile umane constituie motorul activităţii social-economice. Omul consumator reprezintă fiinţa ce încearcă prin diverse mijloace să-şi satisfacă necesităţile ce devin de pe zi pe zi tot mai excesive. Aşa cum omul este o fiinţă socială, reiese că totalitatea schimbărilor din cadrul acesteia, fără îndoială, influenţează şi asupra modului de consum. Din punct de vedere antropologic, conceptul modern de marketing porneşte de la premisa că orice activitate economică trebuie îndreptată în direcţia satisfacţiei cerinţelor consumatorilor, cu maximum de eficienţă. Cât priveşte comportamentul consumatorului – este o componentă a comportamentului economic al oamenilor, care, la rândul său, reprezintă o formă de manifestare a comportamentului uman, în general. Ca urmare a acestor interferenţe şi determinări, comportamentul consumatorului a fost definit de specialişti în mai multe moduri, pornindu-se de la puncte de vedere diferite, şi deocamdată nici una din definiţii nebucurându-se de o accepţiune universală [1]. Comportamentul consumatorului reflectă conduita oamenilor în cazul cumpărării şi/sau consumul de bunuri materiale şi servicii. În perspectivă istorică, această abordare a fost caracteristică marketingului clasic, respectiv, perioadei în care marketingul avea ca sferă de acţiune îndeosebi piaţa bunurilor de consum şi a serviciilor. Pe măsura evoluţiei teoriei şi practicii de specialitate, s-a ajuns la aceea că specialiştii au denumit-o marketing modern, care lărgeşte considerabil sfera şi aplicabilitatea activităţilor de marketing. Astfel, în sens larg, comportamentul consumatorului în marketingul modern cuprinde întreaga conduită a utilizatorului final de bunuri materiale şi nemateriale, incluzând, spre exemplu, şi comportamentul alergătorilor, al pacienţilor unui medic sau al enoriaşilor faţă de biserică [2]. Felul în care oamenii se comportă pe plan economic nu reprezintă o însumare de acte repetate mecanic, ci este rezultatul acumulării unei experienţe de viaţă, aflată sub influinţa mobilităţii şi plasticităţii nevoilor şi preferinţelor acestora. Iar convingerea conform căreia consumatorii gândesc numai în cuvinte îi face pe specialiştii în marketing sa presupună că pot înocula în mintea consumatorilor orice mesaj referitor la marca unei companii sau poziţionarea pe piaţă a unui produs [3]. Primele studii privitoare la comportamentul consumatorului au apărut la mijlocul anilor ’60 sec.XX [4]. Până atunci, investigarea comportamentului consumatorului a fost considerată un domeniu aplicativ al psihologiei. Un semnificativ impuls internaţional a dobândit cercetarea comportamentului consumatorului prin activitatea depusă de Associations for consumer Research, ce cuprindea, în 1989, peste 1.100 de membri şi care desfăşoară anual un congres de rezonanţă mondială. Din prezentarea proceselor elementare ce caracterizează/definesc comportamentul consumatorului se pot desprinde câteva concluzii relevante:  Procesele elementare ale comportamentului consumatorului pot fi studiate şi abordate relativ autonom.  Este necesară, concomitent, şi o abordare unitară, atunci când se cercetează aspecte mai complexe ale comportamentului consumatorului.  Comportamentul consumatorului este efectiv sinergetic al unui sistem de procese şi nicidecum „suma” rezultată ca urmare a considerării izolate a proceselor respective.  Cu alte cuvinte, comportamentul consumatorului este de natură sistemică, neputând fi redus la niciuna dintre componentele sale. Astfel comportamentul consumatorului, într-o abordare specifică, reprezintă un concept multidimensional, ca rezultantă specifică a unui sistem de relaţii dinamice dintre procesele de percepţie, informaţie, atitudine, motivaţie şi manifestare efectivă, ce caracterizează integrarea individului sau a grupului în spaţiul descris de ansamblul bunurilor de consum şi serviciilor existente în societate la un moment dat, prin acte decizionale individuale sau de grup relativ la acestea [5]. Concluzionăm că comportamentul consumatorului reprezintă totalitatea actelor decizionale realizate la nivel individual sau de grup, legate direct de obţinerea şi utilizarea de bunuri şi servicii, în vederea satisfacerii nevoilor actuale şi viitoare, incluzând procesele decizionale care preced şi determină aceste acte.