În ultimele decenii, asistăm la o serie de fenomene şi procese ce caracterizează evoluţia societăţii umane în ansamblul ei indicând faptul că ne aflăm într-o perioadă de mutaţii profunde ce definesc tranziţia de la societatea industrială la un nou tip de societate – manifestată sub forma unei crize a modelului capitalist de dezvoltare, dar şi prin apariţia unor concepte şi teorii noi. Conceptul sociologic de masă desemnează un anume mod de interacţiune a indivizilor, masa reprezintă un conglomerat uriaş de oameni care nu se cunosc între ei, nu se află în relaţii de proximitate spaţială, nu comunică, nu au valori şi scopuri comune şi pe care nu-i leagă decât un singur lucru – consumul aceluiaşi produs cultural, distribuit pe scară largă prin tehnologii moderne. La baza conceptului de societate de masă, stau reflecţiile unor teoreticieni, precum Auguste Comte, F. Tonnies, Émile Durkheim, preocupaţi de găsirea unor note generale şi a unor noţiuni prin care să poată teoretiza modificările sociale frapante aduse de dezvoltarea economiei capitaliste. Aceste transformări erau evidente mai ales atunci când modul tradiţional de organizare a vieţii sociale se confrunta cu cel specific aglomerărilor urbane moderne: primul apărea dominat de omogenitate (oamenii se cunosc, locuiesc în aceeaşi zonă, au tradiţii, valori şi idealuri comune), în timp ce al doilea apărea marcat de eterogenitate (locuitorii marilor oraşe nu se cunosc, muncesc şi locuiesc în zone îndepărtate unele de altele, nu au sentimentul că împărtăşesc valori şi idealuri comune, sunt în relaţii de competiţie şi conflict). După Tony Bennet, dezbaterile în jurul societăţii de masă nu constituie în nici un caz, un corp unitar şi integrat de teorii. Ele trebuie înţelese ca o perspectivă de abordare, perspectivă în care se intersectează mai multe teme: declinul ,,comunităţilor organice”, apariţia culturii de masă, atomizarea socială a ,,omului de masă”. Luate împreună, aceste teme au articulat o polifonie de reacţii negative şi pesimiste, referitoare la procesele de industrializare, de urbanizare, de dezvoltare a democraţiilor populare, de educaţie populară şi de apariţie a formelor moderne de comunicare de masă. Societăţile moderne, industrializate şi urbanizate au caracteristicile societăţii de masă, cu mari aglomerări umane, concentrate în metropole sau centre industriale. În comparaţie cu societăţile tradiţionale, societăţile moderne introduc un nou tip de viaţă, în care timpul este segmentat riguros. Astfel, a apărut şi nevoia socială de a umple acest timp liber cu produse, servicii şi activităţi culturale şi distractive. Cultura de masă a apărut ca un răspuns pentru satisfacerea acestei nevoi. Spre deosebire de creaţiile culturii specializate/ înalte unde sistemul valoric era predominant, în cultura de masă devine predominant criteriul comercial. Produsele acestei culturi trebuie vîndute, iar producerea lor industrială trebuie să fie rentabilă. Uneori, producătorii acestui nou tip de cultură au „tradus” şi operele culturii specializate în codurile şi registrele culturii de masă pentru a putea ajunge la consumatorii de mesaje mediatice. Cultura de masă a devenit o realitate în societăţile contemporane. Întregul univers planetar este înconjurat acum de o centură densă de informaţii, mesaje şi imagini care stăpânesc imaginarul colectiv şi îi orientează în mare măsură percepţiile asupra realului şi atitudinile. Cultura de masă şi studiul ei a căpătat un rol din ce în ce mai important in societatea actuală. În societatea contemporană ne confruntăm cu o cultură de masă, din ce în ce mai pregnant simţită şi inoculată mass-mediei, al cărei rol este cel de a ţine sub control realităţile sociale, prin transferul şi manipularea imaginilor, simularea şi simulacrul. Apare, astfel, elaborarea de forme culturale care vor fi produse, consumate, ca în final să se ajungă la înlocuirea lor cu altele noi. În acest caz, un rol major îl are mass-media, ca modalitate de a reproduce evenimentele, în cadrul suspendării dimensiunii temporale, lăsând iluzia unei trăiri sau experimentări directe de către „marea masă”