Situl Climăuții de Jos VIII - Pe Holm a fost descoperit în toamna anului 2018, fiind amplasat la altitudinea de 180 m pe un promontoriu stâncos de pe partea dreaptă a defileului format de valea râulețului Cușmirca, la o distanță de cca 0,5 km spre E de satul Climăuții de Jos, raionul Șoldănești (Fig. 1, 1). În partea de SE, situl este delimitat de un sistem defensiv (Fig. 1, 2), în mare parte distrus de lucrările agricole, fiind mai bine păstrat la extremități, în zona împădurită. Așezarea are o suprafață estimată de cca 2,6 ha. La marginea de NV este situat un platou înalt, care înscrie o suprafață de cca 0,40 ha. În anul 2019 în incinta sitului au fost efectuate cercetări de suprafață și săpături, prin executarea a două sondaje. În vara anului 2020 au fost trasate două sondaje: unul marcat cu nr. 3 (în continuarea spre N a Sondajului 1 cercetat în anul 2019) și Sondajul 4 (pe platoul din capătul de NV al sitului) (Fig. 1, 2). Sondajul 3 amplasat în zona centrală a sitului, în apropierea celor efectuate în anul 2019 a cuprins o suprafață de 12 m.p., având dimensiunile de 2×6 m. Ca și în cazul celor precedente, acesta a relevat un strat de cultură bulversat și relativ sărac. Grosimea acestuia nu depășește 0,6 m. De asemenea, în limitele sondajului nu au fost sesizate complexe arheologice. În urma excavărilor, din sondajul 3 a fost recuperate diferite materiale arheologice, printre care o două fusaiole de lut ars, ceramică, oase de animale și câteva fragmente de lut ars. Remarcăm printre descoperiri o fusaiolă bitronconică, confecționată din pastă de lut în amestec cu șamotă bine mărunțită. În rezultatul arderii relativ omogene piesa a obținut o culoare cărămizie deschisă. Dimensiunile fusaiolei sunt: H = 2 cm; Dmax. = 3,8 cm; Dorif. = 0,5-0,6 cm. Pe una din jumătățile fusaiolei a fost aplicat un decor alcătuit din benzi de linii incizate. Diametrul maxim al piesei este ornamentat cu crestături oblice (Fig. 1, 3). Pe lângă această piesă, mai menționăm un fragment provenit de la o fusaiolă bitronconică de culoare neagră cu suprafața lustruită până la luciu. Materialul ceramic recuperat prezintă preponderent fragmente provenite de la vase lucrate cu mâna din pastă de lut în amestec cu șamotă. În majoritatea cazurilor arderea incompletă și neuniformă este reflectată în culoarea variabilă de la cărămiziu deschis la cenușiu închis. Este vorba, în special de fragmente de vase-borcan de factură grosieră, străchini și cești cu suprafața mai bine îngrijită, uneori până la luciu metalic. Unele fragmente păstrează decorul caracteristic: proeminențe aplatizate sau conice, șiruri de alveole, brâu alveolat etc., fapt care, alături de factura materialului probează în favoarea încadrării materialului ceramic în tradițiile culturale traco-getice sau cel puțin în limitele secolelor IV-III î. Hr. Ceramica lucrată la roata olarului depistată în acest sondaj este puțină, fiind reprezentată de câteva fragmente provenite de la vase atribuite în linii majore epocii medievale. Cercetarea Sondajului 3 a confirmat caracterul bulversat al acestui segment central al sitului, fapt explicat probabil prin prelucrarea îndelungată a solului. În scopul verificării stratului cultural în partea de NV a sitului, spre marginea promontoriului, care prezintă o situație distinctă față de restul sitului, a fost trasat un alt sondaj. Sondajul 4 a fost realizat pe o suprafață de 3×3 m (9 m.p.) pe platoul din partea de NV a sitului (Fig. 1, 4). Cercetarea în această parte a sitului a scos în evidență o situație deosebită față partea centrală a sitului, atât prin caracterul solului, cât și a consistenței stratului cultural, grosimea căruia atinge 1 m. Stratigrafia sondajului prezintă un strat gros de cernoziom de pădure care urmează după cel de humus și suprapune un sol de culoare cenușie. Cercetarea sondajului 4 a furnizat un material arheologic relativ bogat, atât în strat cât și în cele două complexe identificate. Din stratul cultural a fost recuperat un bogat material ceramic, alături de fragmente de lipitură și oase de animale. De asemenea au fost depistate urme de arsură. De aici provin și două piese de inventar: un fragment de fusaiolă bitronconică de culoare cenușie cu pete negre și o piesă din lut de formă quasi-cilindrică (figurină stilizată ?). Ceramica recoltată din strat este reprezentată mai cu seamă de fragmente provenite de la vase lucrate cu mâna. Majoritatea absolută a acestora este lucrată din pastă grosieră de lut în amestec cu șamotă, arderea fiind neomogenă, iar culoarea variabilă de la cărămiziu deschis până la cenușiu închis. Tehnologia, decorul acestora, prezentat prin șiruri de alveole și proeminențe aplatizate, la fel ca și varietatea formelor vaselor (vase-borcan, vase-sac, străchini și căni), sugerată de fragmentele descoperite permit atribuirea acestora tradițiilor ceramice de la mijlocul sau al treilea sfert al mileniului I î.Hr. Printre fragmentele de vase lucrate cu mâna semnalăm și câteva fragmente, care după culoare și pastă, pot fi atribuite unui orizont eneolitic. De asemenea, în limitele sondajului au fost identificate și cercetate 2 gropi menajere. Groapa 1, descoperită la adâncimea de 1 m, conturată de o pată de sol cenușos și arsură, avea formă ovală în plan cu diametrul gurii de 1,30 m. În secțiune aceasta avea formă de pâlnie, având o adâncime de 0,5 m. Umplutura gropii prezintă cenușă în amestec cu fragmente de cărbune, ceramică și oase de animale. Din groapă a fost recuperat un număr mare de fragmente ceramice lucrate cu mâna, preponderent provenite de la vase-borcan, unele cu decor sub forma șirului de alveole, alături de câteva fragmente de strachină și ceașcă, toate încadrându-se în tradițiile ceramice din secolele IV-III î.Hr. Aproximativ la aceeași adâncime a fost identificată și Groapa 2, la o distanță de 0,75 m față de cea precedentă. Aceasta are formă ovală în plan, cu diametrul de 2 m, fiind sub formă de pâlnie în secțiune, cu adâncimea de 0,5-0,6 m. Umplutura gropii prezintă cernoziom, în alternanță cu lut. Din inventarul gropii provin fragmente ceramice lucrate cu mâna. În afară de fragmentele care pot fi în linii majore atribuite epocii fierului, în groapă au mai fost identificate fragmente de pereți de vase de factură eneolitică. Investigațiile realizate în ultimii doi ani confirmă existența unui orizont clar al epocii fierului, dar și prezența urmelor de locuire datând din alte epoci. La nivelul actual al cercetărilor este prematur încă să vorbim despre funcționalitatea acestui sit și evoluția lui. Prezintă interes platoul din partea de nord-vest a sitului, al cărui caracter va fi dezvăluit de ulterioarele investigații arheologice și pedologice.