Articolul precedent |
Articolul urmator |
447 7 |
Ultima descărcare din IBN: 2022-11-01 08:46 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
902/903.2(478)”638” (2) |
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (254) |
SM ISO690:2012 ZANOCI, Aurel, BĂŢ, Mihail, DULGHER, Victor. Investigații arheologice la situl din epoca fierului Saharna „Rude”, raionul Rezina. In: Cercetări arheologice în Republica Moldova.: Campania 2020, 16 aprilie 2021, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Comisia Naţională Arheologică, 2021, pp. 34-36. ISBN ISBN 978-9975-87-788-6. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Cercetări arheologice în Republica Moldova. 2021 | |||||||
Sesiunea "Cercetări arheologice în Republica Moldova" Chişinău, Moldova, 16 aprilie 2021 | |||||||
|
|||||||
CZU: 902/903.2(478)”638” | |||||||
Pag. 34-36 | |||||||
|
|||||||
Descarcă PDF | |||||||
Rezumat | |||||||
În vara anului 2020, au continuat cercetările la „citadela” din prima epocă a fierului Saharna „Rude”. Având drept scop studierea anomaliilor circulare, atestate în urma prospecțiunilor geomagnetice (Fig. 1, 1), pe latura de nord a sitului a fost trasată o secțiune (nr. 2) cu dimensiunile de 22×2 m, la care, în procesul investigațiilor, a fost adăugată o anexă de 4×1 m (Fig. 1, 2). În urma cercetărilor arheologice, la adâncimea de 0,4-0,6 m de la nivelul actual de călcare, au fost descoperite vestigiile a două linii de apărare, alcătuite din șanțuri, în spatele cărora a fost edificată, probabil, câte o construcție defensivă de tip „zid“, ce consta dintr-o carcasă de lemn, umplută cu pământ și piatră (Fig. 2). Șanțul nr. 1 (exterior) a fost atestat la adâncimea de 0,4 m de la nivelul actual de călcare. Acesta avea forma quasi-trapezoidală în secţiune, cu o deschidere în partea superioară de cca 2,6 m, iar în cea inferioară – de cca 2,1 m, adâncimea lui fiind de doar 0,5 m. În spatele șanțului a fost descoperită o aglomerație de pietre de calcar, care ocupa o suprafață de cca 10 m.p. (Fig. 2, 2). După degajarea stratului de pietre, la o distanță de cca 1,6 m spre sud de șanțul nr. 1, au fost atestate nouă gropi de pari, amplasate în trei șiruri, a câte trei gropi în fiecare șir. Gropile aveau diametrul de 0,2-0,3 m și adâncimea de cca 0,1-0,2 m. Pe marginea unora dintre ele au fost descoperite pietre de calcar, care formează niște lăcașuri pentru fixarea parilor de lemn (Fig. 2, 3-4). Șanțul nr. 2 nu a fost surprins în secțiunea de bază, acesta fiind observat doar în profilul de E. Din aceste considerente s-a decis realizarea unei anexe la E de secțiunea 2/2020, în dreptul șanțului. Ca urmare a investigațiilor arheologice, la adâncimea de 0,4 m de la nivelul actual de călcare, a fost descoperit doar capătul șanțului. Acesta avea, pe porțiunea cercetată, o deschidere la gură de 3,4 m și adâncimea de cca 0,8 m (Fig. 2, 5). Lipsa șanțului pe traseul secțiunii de bază ne sugerează că acesta a fost întrerupt pe o anumită porțiune, ceea ce ar putea indica existența aici a unei porți/căi de acces. La o distanță de cca 1,6 m, în spatele șanțului nr. 2, au fost depistate încă două gropi de pari, amplasate la cca 1,0 m una față de alta (Fig. 2, 5), fapt care ne sugerează existența și aici a unei construcții defensive. Printre pietrele din dărâmătura construcției defensive, precum și în umplutura șanțurilor, au fost descoperite fragmente de ceramică caracteristice culturii Cozia-Saharna, ceea ce permite încadrarea sistemului defensiv în prima epocă a fierului. |
|||||||
|