Investigații arheologice la situl din epoca fierului Saharna „Rude”, raionul Rezina
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
447 7
Ultima descărcare din IBN:
2022-11-01 08:46
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
902/903.2(478)”638” (2)
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (254)
SM ISO690:2012
ZANOCI, Aurel, BĂŢ, Mihail, DULGHER, Victor. Investigații arheologice la situl din epoca fierului Saharna „Rude”, raionul Rezina. In: Cercetări arheologice în Republica Moldova.: Campania 2020, 16 aprilie 2021, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Comisia Naţională Arheologică, 2021, pp. 34-36. ISBN ISBN 978-9975-87-788-6.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Cercetări arheologice în Republica Moldova. 2021
Sesiunea "Cercetări arheologice în Republica Moldova"
Chişinău, Moldova, 16 aprilie 2021

Investigații arheologice la situl din epoca fierului Saharna „Rude”, raionul Rezina

CZU: 902/903.2(478)”638”

Pag. 34-36

Zanoci Aurel, Băţ Mihail, Dulgher Victor
 
 
Proiecte:
 
Disponibil în IBN: 29 aprilie 2021


Rezumat

În vara anului 2020, au continuat cercetările la „citadela” din prima epocă a fierului Saharna „Rude”. Având drept scop studierea anomaliilor circulare, atestate în urma prospecțiunilor geomagnetice (Fig. 1, 1), pe latura de nord a sitului a fost trasată o secțiune (nr. 2) cu dimensiunile de 22×2 m, la care, în procesul investigațiilor, a fost adăugată o anexă de 4×1 m (Fig. 1, 2). În urma cercetărilor arheologice, la adâncimea de 0,4-0,6 m de la nivelul actual de călcare, au fost descoperite vestigiile a două linii de apărare, alcătuite din șanțuri, în spatele cărora a fost edificată, probabil, câte o construcție defensivă de tip „zid“, ce consta dintr-o carcasă de lemn, umplută cu pământ și piatră (Fig. 2). Șanțul nr. 1 (exterior) a fost atestat la adâncimea de 0,4 m de la nivelul actual de călcare. Acesta avea forma quasi-trapezoidală în secţiune, cu o deschidere în partea superioară de cca 2,6 m, iar în cea inferioară – de cca 2,1 m, adâncimea lui fiind de doar 0,5 m. În spatele șanțului a fost descoperită o aglomerație de pietre de calcar, care ocupa o suprafață de cca 10 m.p. (Fig. 2, 2). După degajarea stratului de pietre, la o distanță de cca 1,6 m spre sud de șanțul nr. 1, au fost atestate nouă gropi de pari, amplasate în trei șiruri, a câte trei gropi în fiecare șir. Gropile aveau diametrul de 0,2-0,3 m și adâncimea de cca 0,1-0,2 m. Pe marginea unora dintre ele au fost descoperite pietre de calcar, care formează niște lăcașuri pentru fixarea parilor de lemn (Fig. 2, 3-4). Șanțul nr. 2 nu a fost surprins în secțiunea de bază, acesta fiind observat doar în profilul de E. Din aceste considerente s-a decis realizarea unei anexe la E de secțiunea 2/2020, în dreptul șanțului. Ca urmare a investigațiilor arheologice, la adâncimea de 0,4 m de la nivelul actual de călcare, a fost descoperit doar capătul șanțului. Acesta avea, pe porțiunea cercetată, o deschidere la gură de 3,4 m și adâncimea de cca 0,8 m (Fig. 2, 5). Lipsa șanțului pe traseul secțiunii de bază ne sugerează că acesta a fost întrerupt pe o anumită porțiune, ceea ce ar putea indica existența aici a unei porți/căi de acces. La o distanță de cca 1,6 m, în spatele șanțului nr. 2, au fost depistate încă două gropi de pari, amplasate la cca 1,0 m una față de alta (Fig. 2, 5), fapt care ne sugerează existența și aici a unei construcții defensive. Printre pietrele din dărâmătura construcției defensive, precum și în umplutura șanțurilor, au fost descoperite fragmente de ceramică caracteristice culturii Cozia-Saharna, ceea ce permite încadrarea sistemului defensiv în prima epocă a fierului.