Background. The pathological extention of dental disease in the maxillary sinus is described as odontogenic maxillary sinusitis. Objective of the study. To study the maxillary sinusitis of dental origin in terms of epidemiological, bacteriological and clinical characters. Material and Methods. The retrospective study was performed based on medical records of patients, who were diagnosed with odontogenic maxillary sinusitis (n=57), selected from all patients with maxillary sinusitis (n=442), hospitalized in the Otorhinolaryngology Department of the Republican Clinical Hospital during 01.01.2017-31.12.2019. The collected data was stored and processed in Microsoft Word and Excel. Results. The studied group included 56.14% women and 43.86% men, 54.39% subjects from urban areas, 45.61% - rural areas, the condition being more common in the age range 41-50 years (31.58%), with the predominance of the chronic form (80.70%). The maxillary sinuses were equally affected on both sides. Iatrogenia was the leading place among the determining causes (84.21%). The results of the examination of bacteriological samples of sinus secretions (n=35) revealed the presence of either a single pathogen (28.57%) or microbial associations (71.43%, n=25), which were performed by combinations of aerobic (16%), anaerobic (36%) and mixed (48%) germs. Conclusion. The maxillary sinusitis of dental origin accounted for 12.89% of all cases of maxillary sinusitis. The strains isolated from sinus secretions were largely represented by agents of oral microflora.

Introducere. Extensiunea patologică a bolii dentare în sinusul maxilar este descrisă drept sinuzită maxilară odontogenă. Scopul lucrării. Studierea sinuzitelor maxilare de cauză dentară din punct de vedere al caracterelor epidemiologice, bacteriologice și clinice. Material și Metode. Studiul retrospectiv a fost realizat în baza fișelor de observație a pacienților, diagnosticați cu sinuzită maxilară odontogenă (n=57), selectați dintre toți pacienții cu sinuzite maxilare (n=442), spitalizați în secția de ORL a IMSP Spitalul Clinic Republican în perioada de 01.01.2017-31.12.2019. Datele colectate au fost stocate și prelucrate în Microsoft Word și Excel. Rezultate. Lotul de studiu a inclus 56,14% femei și 43,86% bărbați, 54,39% subiecți din spațiul urban, 45,61% - cel rural, afecțiunea fiind mai frecvent întâlnită în intervalul de vârstă 41-50 ani (31,58%), cu predominarea formei cronice (80,70%). Sinusurile maxilare au fost afectate în măsură egală din ambele părți. Iatrogenia a ocupat locul de frunte printre cauzele determinante (84,21%). Rezultatele examinării probelor bacteriologice ale secrețiilor sinusale (n=35) au pus în evidență prezența fie a unui singur agent patogen (28,57%), fie a asociațiilor microbiene (71,43%, n=25), care au fost realizate de combinații de germeni aerobi (16%), anaerobi (36%) și mixte (48%). Concluzii. Sinuzita maxilară de cauză dentară a constituit 12,89% din totalul cazurilor de sinuzită maxilară. Tulpinile izolate din secrețiile sinuzale au fost reprezentate în proporții mari de agenții microflorei orale.