Articolul precedent |
Articolul urmator |
393 28 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-04-20 10:42 |
SM ISO690:2012 CARP, Maria. Stresul ocupațional la personalul instituțiilor medico-sanitare. In: Congresul consacrat aniversării a 75-a de la fondarea Universității de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, 21-23 octombrie 2020, Chişinău. Chişinău: USMF, 2020, p. 159. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Congresul consacrat aniversării a 75-a de la fondarea Universității de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” 2020 | ||||||
Congresul "Congresul consacrat aniversării a 75-a de la fondarea Universității de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”" Chişinău, Moldova, 21-23 octombrie 2020 | ||||||
|
||||||
Pag. 159-159 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Introducere. Cererile în muncă depășesc capacitatea personalului medical de a le menține sub control, de aceea majoritatea angajatorilor se confruntă cu stresul profesional. Literatura de specialitate specifică corelația nivelului de satisfacție și posibilitatea de a dezvolta solicitări psiho-emoționale nocive. Scopul lucrării. Evaluarea nivelului de satisfacție a personalului instituțiilor medicale și estimarea factorilor mediului de muncă ce pot influența calitatea satisfacției și incidența morbidității generale. Material și Metode. S-a efectuat intervievarea personalului medical din Institutul de Medicină Urgentă și Institutul Oncologic. Drept surse informative au servit datele înregistrate în anchetele repartizate persoanelor care au acceptat să le completeze. S-au studiat indiciile morbidității cu incapacitate temporară de muncă din aceste instituții. Perioada de observație cuprinde anii 2017-2018. Rezultate. O parte valoroasă în studierea stresului și oboselii la locul de muncă este satisfacerea față de activitatea efectuată a personalului medical. În Institutul de Medicină Urgentă, 57,3% din respondenți - parțial satisfăcuți, 5,8% din lucrători nu sunt satisfăcuți și 36,9% sunt satisfăcuți de munca care o prestează. În cazul personalului Institutului Oncologic, 52% din cei chestionați consideră munca parțial satisfăcătoare, 3,1% nu sunt satisfăcuți de activitatea care o prestează, iar 44,9 % au menționat că sunt satisfăcuți de munca prestată. În perioada de observație, dinamica valorilor incidenței morbidității cu incapacitate temporară de muncă a înregistrat un spor ușor. Concluzii. Elaborarea și implementarea unui set de măsuri de profilaxie primară care vor contribui la ameliorarea condițiilor mediului ocupațional cu diminuarea morbidității generale și creșterea capacității de muncă a personalului medical din cadrul acestor instituții. |
||||||
Cuvinte-cheie occupational stress, temporary incapacity, prophylaxis measures, stres profesional, incapacitate temporară, măsuri de profilaxie |
||||||
|