Background. Cases of total or partial abandonment of the diet by patients with type 2 diabetes (DT2) schooled were frequently determined. Patients as unmotivating considered the classic educational models used in diabetes school (DS). Objective of the study. Evaluation of the most common causes of non-compliance with nutritional recommendations by patients with DT2 schooled selection and application of psychological techniques (PT) in nutrition education (NE). Material and Methods. The quasi-experimental clinical study was performed at UCPMA to evaluate the efficacy of ET used in DS and the dietitian's consultations (DC) with the use of PT as an experiment. Data sources were: medical cards and 3 questionnaires: knowledge (QC), satisfaction (QS), adherence to diet (DA). Research methods: observational, epidemiological, clinical, statistical. Results. The sample consisted of 61 patients with DT2 female, aged between 35 and 75 years, who were trained at DS. Patients were given QC, QS, and AD until and after the experiment. Until the experiment, QC reported nutritional knowledge with the rating “good” only in 18(29.5%) cases out of 61 patients, QS presented satisfaction only in 31(54%) cases, and DA only in 13(21.3%). ) cases. After applying the experiment, the QC results showed the rating “good” in 47(77.4%) patients, satisfaction in 56(91.8%) respondents, and DA in 40(65.6%) people. Conclusion. Through QC, QS and DA it has been shown that NE with the use of PT by the dietitian is more effective than classical ET, used in DS.

Introducere. Cazuri de abandonare totală sau parțială a dietei de către pacienții cu diabet de tip 2 (DT2) școlarizați au fost determinate frecvent. Tehnicile educaționale (TE) clasice, utilizate în cadrul școlii de diabet (ȘD) au fost considerate de către pacienți puțin motivante. Scopul lucrării. Evaluarea celor mai frecvente cauze ale nerespectării recomandărilor nutriționale de către pacienții cu DT2 școlarizați, selectarea și aplicarea tehnicilor psihologice (TP) în educația nutrițională (EN). Material și Metode. Studiul clinic quasi-experimental a fost realizat la CUAMP pentru evaluarea eficienței TE utilizate la ȘD și a consultațiilor dieteticianului (CD) cu utilizarea TP în calitate de experiment. Surse de date au fost: cartelele medicale și 3 chestionare: cunoștințe (CC), satisfacție (CS), aderența la dietă (AD). Metodele de cercetare: observaționale, epidemiologice, clinice, statistice. Rezultate. Eșantionul a fost format din 61 pacienți cu DT2 de sex feminin, având vârsta între 35 și 75 ani, care au fost instruite la ȘD. Pacienților li s-a aplicat CC, CS și AD până și după experiment. Până la experiment, CC a relatat cunoștințe nutriționale cu calificativul „bine” numai în 18 (29,5%) cazuri din 61 pacienți, CS a prezentat satisfacție numai în 31 (54%) cazuri, iar AD numai în 13 (21,3%) cazuri. După aplicarea experimentului rezultatele CC au evidențiat calificativul „bine” la 47 (77,4%) pacienți, satisfacție la 56 (91,8%) respondenți, iar AD la 40 (65,6%) persoane. Concluzii. Prin intermediul CC, CS și AD s-a demonstrat că EN cu utilizarea TP realizată de dietetician este mai eficientă decât TE clasice, utilizate în cadrul ȘD.