În prezent tehnicile G.I.S. sunt din ce mai frecvent utilizate în evaluarea calitativă şi cantitativă a mediului, permițând nu numai evidențierea dinamicii elementelor mediului, ci mai ales distribuția lor spațială. Tehnicile G.I.S. sunt folosite predominant pentru analiza vecinătăților și suprapunerea straturilor tematice. Hărțile calității mediului reprezintă o metodă care oferă o imagine de ansamblu asupra stării componentelor mediului dintr-un anumit spațiu. O sinteză a informațiilor reprezentate pe hărțile ale calității mediului o constituie evidențierea unor areale s-au zone, unde se poate evidenția distribuția unui anumit indicatori întrun areal dat s-au gruparea pe categorii a surselor de degradare a mediului într-un anumit teritoriu. Sintetizând hărțile realizate în această lucrare cu privire la calitatea mediului Podișului Moldovei de Nord (volumul emisiilor sumare de la sursele staționare din localități; repartiția teritorială a ponderii probelor de apă ce nu corespund normativului național după conținutul de nitrați, din sursele necentralizate; cota terenurilor agricole din suprafața totală, pe comune; zăcăminte de substanțe minerale utile, ponderea pădurilor în structura fondului funciar pe comune) s-a delimitat areale cu caracteristici generale distincte din punct de vedere al impactului antropic asupra mediului.