Articolul precedent |
Articolul urmator |
226 3 |
Ultima descărcare din IBN: 2023-08-02 16:51 |
SM ISO690:2012 IAVORSCHI, Corina. Configurații ale creativității în literatura română din basarabia. Momentul postbelic. In: Orientări actuale în cercetarea doctorală, Ed. 7, 7 decembrie 2017, Bălți. Bălți, Republica Moldova: Tipografia "Indigou Color", 2017, Ediţia 7, pp. 52-53. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Orientări actuale în cercetarea doctorală Ediţia 7, 2017 |
||||||
Colocviul "Orientări actuale în cercetarea doctorală" 7, Bălți, Moldova, 7 decembrie 2017 | ||||||
|
||||||
Pag. 52-53 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Noțiunea de „creativitate” vizează diverse sectoare ale științei. Descoperită de psihologi, aceasta s-a extins în multe alte domenii ca: pictură, muzică, sculptură, teatru, lingvistică, literatură, didactică, filozofie, etică, știință, politică, economie, marketing, tehnică ș. a. Ne-am propus în cele ce urmează să analizăm acest concept demarând cu „creativitatea socială” și țintind spre analiza „creativității artistice”, în special a celei literare. Orice epocă literară are o literatură standard a momentului. Literatura standard din Basarabia postbelică era așa numita – literatură proletcultistă – o literatură osificată, a cărei scop era moartea literaturii din toate timpurile. Un poet sau un romancier nu repetă nici activitatea nici creativitatea predecesorului său. Adevărații creatori se angajează într-un experiment literar care, nu întotdeauna ce este drept, rezultă cu depășirea standardelor prestabilite, astfel lărgind hotarele literaturii și totodată ale definiției acesteia. Creativitatea se găsește în ecuația: eu, creatorul de astăzi, adaug ceva literaturii de ieri, astfel reușesc să țin ideea de literatură în viață indiferent de contextul istoric și literar în care scriu. |
||||||
|