Cercetările sociologice relevă tot mai pregnant nivelul redus de încredere a populaţiei în clasa politică din Republica Moldova, considerând că aceasta nu mai reprezintă interesele ei şi, în mare parte, nici nu exprimă voinţa poporului. Aceste opinii sunt exprimate nu o singură dată în cadrul Barometrului de Opinie Publică, care se efectuează anual de către Institutul de Politici Publice Astfel, datele studiului efectuat cu o lună înainte de desfăşurarea scrutinului electoral din 24 februarie curent, arătau că mai mult de jumătate (53%) dintre subiecţii investigaţi considerau că, la moment, în Republica Moldova, nu există nici un partid sau formaţiune politică care să le reprezinte interesele. Doar ceva mai mult de o treime (35%) dintre respondenţi s-au arătat optimişti şi au răspuns afirmativ. Acelaşi studiu mai relevă şi faptul că doar opt la sută din populaţie sau mai exact dintre alegători consideră că Republica Moldova este, pe bună dreptate, guvernată de voinţa poporului, în timp ce peste 80 la sută sau majoritatea cetăţenilor cu drept de vot au o opinie diametral opusă. În consecinţă, constatăm că nivelul redus de încredere a populaţiei în elitele politice de la Chişinău are un impact direct şi produce un transfer de imagine destul de negativ şi asupra încrederii cetăţenilor în principale instituţii ale statului — Guvern şi Parlament. Analiza comparativă denotă că, în ultimii zece ani, nivelul de încredere în Guvern şi Forul Legislativ s-a redus cu circa 30 la sută şi astăzi în aceste instituţii au foarte multă încredere sau o oarecare încredere doar 15% şi respectiv 11% din populaţie. Erodarea încrederii în instituţiile statului, pe de o parte, este îngrijorătoare, iar pe de altă parte, aceasta a condus la producerea unor cetăţeni mai critici, ceea ce are o importanţă deosebită pentru resetarea clasei politice şi îmbunătăţirea calităţii acesteia. Alegerile parlamentare din acest an, care s-au desfăşurat după un nou sistem electoral — sistemul electoral mixt (50 de deputaţi aleşi în cadrul unei singure circumscripţii naţionale şi 51 de deputaţi în circumscripţii uninominale), pun în evidenţă faptul, că scrutinul electoral a avut un impact substanţial asupra componenţei elitei politice. Analiza profilului sociologic al deputaţilor denotă că din 101 deputaţi, 59 au acces în Forul Legislativ pentru prima oară, 26 sau 25,7% sunt femei, deşi Legea cu privire la asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi obligă partidele politice să asigure o cotă minimă de reprezentare de 40%. Toţi deputaţii din Parlamentul de legislatura a X-a au studii superioare, iar 14 dintre ei deţin şi gradul ştiinţific de doctor în ştiinţe. Totodată, menţionăm că modificarea sistemului electoral a fost făcută în pofida Avizului negativ al Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept, numită şi Comisia de la Veneţia, care, luând în considerare lipsa unui consens larg atât în Legislativul de la Chişinău cât şi în societate, şi-a exprimat mai multe îngrijorări legate de această modificare şi, de aceea, nu a recomandat autorităţilor moldoveneşti schimbarea esenţială a sistemului electoral existent. De asemenea, şi unii reprezentanţi ai societăţii civile, precum şi ai unor partide parlamentare şi extraparlamentare, se opun şi critică şi astăzi vehement sistemul de vot mixt, considerând că în felul acesta se urmăreşte favorizarea unor forţe politice, şi nicidecum respectarea cât mai plenară a voinţei poporului. Nici electoratul nu şi-a dorit votul mixt. Potrivit ultimelor sondaje sociologice, efectuate înainte de scrutinul electoral, doar 16% din populaţia cu drept de vot pledau pentru sistemul de vot mixt, cei mai mulţi (37%) pronunţându-se, totuşi, pentru votul în baza listelor de partid. Astfel, Parlamentul Republicii Moldova are o nouă componenţă, urmează să exprime voinţa poporului. O analiză mai amplă a aspectelor menţionate este efectuată în articolul cu aceeaşi denumire.