Spre o estetică a docudramei cinematografice
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
340 2
Ultima descărcare din IBN:
2021-04-26 14:59
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
791.43.03 (34)
Divertisment. Jocuri. Sport (1674)
SM ISO690:2012
OLĂRESCU, Dumitru. Spre o estetică a docudramei cinematografice. In: Învățământul artistic – dimensiuni culturale, 19 aprilie 2019, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: 2019, T, p. 32. ISBN 978-9975—84-088-0.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Învățământul artistic – dimensiuni culturale
T, 2019
Conferința "Învăţământul artistic – dimensiuni culturale"
Chişinău, Moldova, 19 aprilie 2019

Spre o estetică a docudramei cinematografice

CZU: 791.43.03

Pag. 32-32

Olărescu Dumitru
 
Institutul Patrimoniului Cultural
 
Disponibil în IBN: 24 februarie 2021


Rezumat

Pornite încă din timpurile creştinismului timpuriu de la hagiografiile (vieţile sfinţilor) naive ale autorilor anonimi şi până la biografiile personalităţilor remarcabile, redate în zilele noastre, profund şi complex, graţie importantei lor polifuncţionalităţi, docudramele cinematografice s-au aflat mereu în centrul atenţiei literaţilor, oamenilor de artă şi cultură. De aceea, toate filmografiile lumii, dacă ne referim la arta cinematografică cu marele ei potenţial artistico-estetic, conţin numeroase filme istorico-biografice documentare şi de ficţiune, dedicate unor personalităţi din cele mai diverse domenii şi cu destine neordinare, adesea dramatice. Să ne amintim de unele filme din această categorie, create de cineaştii moldoveni de-a lungul anilor şi dedicate unor personalităţi importante din domeniul artei şi culturii: Emil Loteanu, Vlad Ioviţă, Iacob Burghiu, Vasile Brescanu, Mihai Volontir, Nicolae Sulac, Marica Balan, Petru Leonardi, Ion Vatamanu ş.a. Particularităţile documentarului istorico-biografic sunt comune şi ciclului de filme Înaintaşii trecutului nostru, realizat de cineastul Pavel Balan: Dosoftei, Varlaam, Anastasie Crimca, Petru Rareş, Vasile Lupu şi Petru Movilă. De un anumit succes s-au bucurat filmele istorico-biografice ale regizorului Vlad Druc: Ştefan cel Mare, Vai, sărmana turturică (despre destinul tragic al cântăreţei de muzică populară Maria Drăgan) şi Aria (dedicat vieţii dramatice a celebrei interprete Maria Cebotari). Faptul că în centrul acestor discursuri cinematografice se dezlănţuie drama unui om cu un destin concret, care a activat într-un anumit climat sociopsihologic, face ca acestea să fie clasificate drept monograme sau docudrame — gen emergent apărut la finele anilor ’60 ai secolului trecut şi constituie o combinaţie a elementelor dramatice într-un context documentar. Această reconstrucţie dramatică a realităţii, efectuată prin limbajul cinematografic, duce la o evidentă interpretare a activităţii protagonistului. În domeniul filmului istorico-biografic s-a manifestat plenar poetul-cineast Anatol Codru, interesat mereu atât în creaţia sa poetică cât şi în acea cinematografică, de destinele, biografiile personalităţilor, pe care se ţine tot ce are neamul nostru mai valoros — patrimoniul spiritual. Filmele sale Alexandru Plămădeală, Arhitectul Şciusev, Dimitrie Cantemir, Balada prietenului meu, Vasile Alecsandri, Eminescu, Ion Creangă sunt veritabile docudrame. Construite pe evenimente reale, acestea conţin puternice conflicte sufleteşti, cauzate adesea de unele pierderi, de unele neîmpliniri sociale, morale, spirituale sau existenţiale. Ele sunt compuse dintr-o simbioză organică dintre limbajul poetic şi cel cinematografic, fiind trecute prin „eul” cineastului şi poetului Anatol Codru, concepute şi expuse la modul reflexiv, profund poetic — fapt ce ne permite să contemplăm şi asupra noţiunilor de docudramtizare şi pluriperspectivism.

Cuvinte-cheie
film istorico-biografic, limbaj poetic, limbaj cinematografic, docudramă, docudramatizare, pluriperspectivism