Scenariul. Legităţile construcţiei compoziţionale ale scenariului
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
436 8
Ultima descărcare din IBN:
2024-02-14 09:34
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
792.021 (22)
Teatru. Artă scenică. Reprezentații teatrale (521)
SM ISO690:2012
PANFIL, Lidia. Scenariul. Legităţile construcţiei compoziţionale ale scenariului. In: Învățământul artistic – dimensiuni culturale, 19 aprilie 2019, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: 2019, pp. 27-28. ISBN 978-9975—84-088-0.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Învățământul artistic – dimensiuni culturale 2019
Conferința "Învăţământul artistic – dimensiuni culturale"
Chişinău, Moldova, 19 aprilie 2019

Scenariul. Legităţile construcţiei compoziţionale ale scenariului

CZU: 792.021

Pag. 27-28

Panfil Lidia
 
Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice
 
 
Disponibil în IBN: 24 februarie 2021


Rezumat

Succesul oricărui program cultural-cognitiv are la bază un scenariul bine pus la punct, care este elaborat atât după legităţile construcţiei compoziţionale ale scenariului cât şi a procedeelor de elaborare a scenariului şi, de asemenea, elementele structural-nodale ale construcţiei compoziţionale ale unui scenariu. Scenariul, în toata complexitatea sa, putem să-l denumim asemeni unui proiect de realizare al conceptului regizoral. Se atestă diverse nivele de expunere pe hârtie a scenariilor programelor cultural-cognitive. Ele diferă în funcţie de prelucrarea scenică a materialului, dar şi în funcţie de materialul propriu-zis al scenariului. Aceste nivele sunt: — planul scenaristic; — schiţa intermediară de constituire a scenariului, ce include: detalierea temei, ideilor, conceptelor, aspectelor instructiv-educative, caracterizarea potenţialului public; — libretul — mult mai detaliat decât planul scenaristic; — excursul teatral-muzical-vocal al operei; — scenariul literar — compartimentarea literară detaliată a conceptului ideatico-tematic şi prezentarea exhaustivă a textului, descrierea rolului tuturor protagoniştilor şi figuranţilor, aranjamentul muzical, logistica, recuzitele tehnice; — scenariul regizoral — planul detaliat al scenariului artistic, cu precizarea strictă a spaţiului scenic, partiturilor sonore şi de lumină, indicarea timpului, mizanscenei, interpreţilor, textelor literare şi tuturor aspectelor organizatorice. Viziunea scenariilor pentru diverse programe cât şi pentru spectacole presupune prezenţa unor elemente materiale de exprimare plastică: — sunet, — intertextualitate, — voce umană. Viziunea scenaristului va trena la nivel de intenţie doar până în momentul în care vor fi animate şi transfigurate toate aceste elemente materiale, anterior menţionate. Scenaristul trebuie să realizeze totalmente faptul că fiecare frază scrisă de el are nevoie stringentă de o transfigurare, de o plasticitate intrinsecă, de o haină primenitoare, de forme şi modalităţi de exprimare neaoşă adecvate, astfel încât nu atât cuvintele, cât stările sufleteşti şi trăirile puse în aceste cuvinte să vibreze, să prindă viaţă şi contur. Astfel, mi-am propus să elucidez în detaliu specificul dramaturgiei scenariului, de la specific şi particularităţi până la etapele şi procedeele de elaborare ale scenariului, precum şi elementele compoziţionale cuprinse de legităţile construcţiei scenariului.

Cuvinte-cheie
scenariu, construcţie compoziţională, legităţile construcţiei scenariului, elemente structuralnodale, procedee de elaborare a scenariului