Funcțiile taxei vamale
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
1325 144
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-18 13:37
SM ISO690:2012
ŢURCAN, Pavel. Funcțiile taxei vamale. In: Integrare prin cercetare și inovare.: Științe juridice, 9-10 noiembrie 2017, Chișinău. Chisinau, Republica Moldova: CEP USM, 2017, R, SJ, pp. 169-172. ISBN 978-9975-71-924-7.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Integrare prin cercetare și inovare.
R, SJ, 2017
Conferința "Integrare prin cercetare și inovare"
Chișinău, Moldova, 9-10 noiembrie 2017

Funcțiile taxei vamale


Pag. 169-172

Ţurcan Pavel
 
Universitatea de Stat din Moldova
 
Disponibil în IBN: 23 februarie 2021


Rezumat

Taxele vamale ca instrument de realizare a politicii vamale au anumite scopuri,pentru a căror realizare ele îndeplinesc următoarele funcții de bază: ― Funcția fiscală [3, p.119], presupune că unicul obiectiv al taxei vamale este acumularea de venituri în bugetul de stat. Nu optăm pentru ideea de unic obiectiv, deoarece, de cele mai dese ori, taxa vamală întrunește două sau chiar mai multe funcții cumulativ. Dar concretizăm că funcția respectivă este una care predomină. ― Funcția regulatoare, constă în sistematizarea structurii mărfurilor de import; menținerea coraportului rațional a importului și exportului de mărfuri, veniturilor și cheltuielilor valutare; crearea condițiilor pentru schimbări progresive în structura producerii și consumului de mărfuri; crearea de condiții pentru integrarea în economia mondială. ― Funcția de stabilizare, are drept scop echilibrarea condițiilor de concurență ce apar între mărfurile naționale și cele de import, neacordând privilegii nici pentru unele din ele [2, p.265]; ― Funcția de protejare [3, p.119], are drept scop protecția producătorului autohton și a mărfurilor interne de importul mărfurilor din alte state. În acest caz, cota taxei vamale este mai mare decât diferența de prețuri la nivel mondial și național. ― Funcția de stimulare, are ca scop stimularea importului unor anumite categorii de mărfuri, care, de obicei, nu se produc pe teritoriul național sau se produc în cantități mici ce nu pot asigura cerințele pieței interne [2, p.265]. În acest caz, cota taxei vamale este mai mică decât diferența de prețuri la nivel mondial și comunitar. Împărtășim opinia savantul D.D. Şaguna care menţionează că taxele vamale mai deţin o funcţie importantă pe lângă cele deja menţionate, şi anume, funcţia de „coordonare statală a activităţii de comerţ exterior” [4, p.186]. Specificăm că în unele cazuri aceasta poate fi considerată cea mai importantă funcţie, deoarece prin intermediul resorturilor de politică vamală pot fi încurajate anumite importuri, se favorizează exportul, se pot promova relaţii comerciale cu anumite pieţe, pot fi protejate anumite activităţi ale agenţilor economici interni împotriva concurenţei partenerilor din exterior. Totodată, atragem atenția că taxele vamale pot reprezenta și un instrument de negociere politică în relaţiile internaţionale. Astfel, se obţin avantaje de ordin politic din partea unui stat în schimbul unor măsuri de liberalizare a comerţului cu statul respectiv prin intermediul tarifului vamal. Taxa vamală constituie un instrument important al politicii vamale care acționează asupra prețului mărfurilor importate, în vederea reducerii importurilor și eliminării sau, cel puțin, a reducerii deficitului balanței comerciale. Pentru producătorii interni, taxele vamale exercită o influență pozitivă sau negativă, după caz. Astfel, când taxele vamale sunt mari, producătorii interni sunt protejați în raport cu concurența străină, taxele mari stimulează sectoarele economice din sfera respectivă de activitate. Taxele vamale scăzute favorizează producătorii străini care pot înlătura astfel de pe piață producătorii autohtoni. Prin urmare, susținem părerea că rolul taxei în contextul economic este: ― crearea unei bariere de cost, care crește prețul mărfurilor, indiferent de utilizarea taxelor de export, import sau de tranzit; ― apariția noilor locuri de muncă. Cheltuielile totale într-o economie deschisă sunt formate din cheltuielile de consum, de investiții, cheltuielile guvernamentale, exporturile nete. Creșterea costurilor totale, ca urmare a reducerii importurilor, stimulează dezvoltarea economică internă, deoarece cresc veniturile și apar locuri de muncă; ― promovarea dezvoltării anumitor sectoare individuale ale economiei sau întreprinderi. În primul rând, este vorba de protejarea industriilor incipiente. Protecția temporară a firmelor tinere pe piața internă de concurența aspră a societăților străine permite ramurilor care se formează să devină mai puternice și mai eficiente; ― acumularea de venituri în bugetul de stat [2, p.265]; ― protecția împotriva practicilor de dumping. Taxele vamale sunt necesare pentru a proteja companiile locale de concurenții străini care își vând produsele la prețuri mai mici decât de producţie costul lor. În același timp, taxa vamală are un rol comercial-politic [1, p.28]: ― pentru a proteja anumite domenii de concurența străină( nu este obligatoriu ca acestea să fie slabe din punct de vedere economic, de cele mai dese ori, de protecție se bucură cele mai dezvoltate și monopoliste domenii. Scopul acestui tip de politică este crearea de condiții pentru producătorii interni ca să obțină venituri monopoliste, ca o pârghie pentru a putea ieși pe piața externă); ― necesitatea de a asigura apărarea țării (aspect militar-politic). Taxele de protecție sunt necesare pentru a păstra și consolida rolul industriei specializate în producția de bunuri strategice și materiale necesare pentru prelucrarea lor; ― diversificarea de dragul stabilității. Veniturile în economie sunt direct dependente de piețele internaționale. Protecția prin taxe vamale are obligația de a stimula diversificarea industrială și reducerea dependenței de procese internaționale; ― să fie un instrument de presiune asupra concurenților pentru a obține anumite concesii. Evidențiem principalele caracteristici funcționale ale taxei: reglementarea comerțului exterior cu statele; sursă de completare a bugetului de stat; protecția producătorilor autohtoni. Așadar, constatăm că prin intermediul realizării funcţiilor taxelor vamale are loc realizarea politicii vamale la rang de stat. Astfel, prin intermediul funcţiilor taxelor vamale se produce reglarea relaţiilor economice stabilite între agenţii economici dintre diferite ţări în cazul existenţei relaţiilor contractuale. În concluzie, menționăm că pe parcursul evoluţiei sale, taxa vamală devine dintr-un instrument fiscal un mijloc complex de politică comercială, unul din cele mai utilizate mijloace pentru protejarea economiei naţionale. În ciuda faptului că taxa după natura acțiunii sale este o categorie economică, aplicarea sa poate avea atât caracter economic, cât și politic. Constatăm că introducerea de taxe ar putea fi un mijloc de presiune economică asupra unor state sau poate crea anumite clauze favorabile pentru altele din motive politice.