Neglijenţa în serviciu (art.329 CP RM): aspecte comparative pe orizontală
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
1669 101
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-16 20:58
SM ISO690:2012
POPENCO, Adrian. Neglijenţa în serviciu (art.329 CP RM): aspecte comparative pe orizontală. In: Integrare prin cercetare și inovare.: Științe juridice, 9-10 noiembrie 2017, Chișinău. Chisinau, Republica Moldova: CEP USM, 2017, R, SJ, pp. 85-89. ISBN 978-9975-71-924-7.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Integrare prin cercetare și inovare.
R, SJ, 2017
Conferința "Integrare prin cercetare și inovare"
Chișinău, Moldova, 9-10 noiembrie 2017

Neglijenţa în serviciu (art.329 CP RM): aspecte comparative pe orizontală


Pag. 85-89

Popenco Adrian
 
Universitatea de Stat din Moldova
 
Disponibil în IBN: 23 februarie 2021


Rezumat

n conţinutul art.329 din Codul penal al Republicii Moldova (în continuare – CP RM [1]) sunt incriminate faptele de neglijenţă în serviciu. In concreto, la alin.(1) art.329 CP RM este stabilită răspunderea penală pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către o persoană publică a obligaţiilor de serviciu ca rezultat al unei atitudini neglijente sau neconştiincioase faţă de ele, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii mari intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice. Iar la lit.a), b) alin.(2) art.329 CP RM sunt consemnate alte două variante-tip: aceeaşi faptă care a provocat decesul unei persoane şi, respectiv, aceeaşi faptă care a provocat alte urmări grave. Ab initio, surprindem că legiuitorul moldav incriminează neglijenţa în serviciu doar în sfera publică, nu şi în cea privată, comparativ cu abuzul de putere sau abuzul de serviciu care îşi are corespondentul şi în sfera privată (este cazul art.335 CP RM). Pe o poziţie diferită se situează legiuitorii unor state străine. Bunăoară, în legislaţia Georgiei este incriminată deopotrivă neglijenţa în sfera privată şi cea în sfera publică. De menţionat că neglijenţa în sfera privată se regăseşte la art.2201 din Codul penal [2], fiind incriminată abia în anul 2001 odată cu adoptarea Legii nr.4630 din 05.05.2011. Un model similar îl conferă legiuitorul leton care, a decis să sancţioneze penal atât neglijenţa în sfera publică, cât şi neglijenţa în sfera privată. De consemnat că în acord cu legislaţia penală a Letoniei neglijenţa în sfera publică este amplasată în cadrul art.319 din Codul penal [3] „Inacţiunea persoanei cu funcţie de răspundere”. Din textul normei înscrise în tiparul acestui articol aflăm că făptuitorul poate manifesta ambele forme ale vinovăţiei faţă de faptă şi urmarea prejudiciabilă: intenţia sau imprudenţa sub forma neglijenţei. Atestăm deci, o normă hibrid. Din acest punct de vedere art.329 CP RM se deosebeşte de art.319 din Codul penal al Letoniei. În conjunctura legii penale a Republicii Moldova cele comise pot fi încadrate în tiparul art.327 CP RM atunci când făptuitorul manifestă intenţie faţă de faptă şi urmarea prejudiciabilă sau intenţie faţă de faptă şi imprudenţă faţă de urmarea prejudiciabilă. Tocmai din raţiunile reliefate supra, legiuitorul leton a decis să-i atribuie doar faptei de neglijenţă în sfera privată titulatura de „neglijenţa în serviciu”. Suplimentar observăm: pentru a fi incidentă norma de la art.319 din Codul penal al Letoniei fapta prejudiciabilă trebuie să ia forma inacţiunii. În altă ordine de idei, judecând după structura laturii obiective a infracţiunilor prevăzute la art.329 CP RM desprindem că aceasta este formată din: fapta prejudiciabilă, urmarea prejudiciabilă şi legătura cauzală dintre faptă şi urmarea prejudiciabilă. Cu alte cuvinte, componenţa infracţiunilor stipulate la art.329 CP RM este materială. În plan comparat, în corespundere cu art.327 din Codul penal al Slovaciei [4], componenţa de infracţiune înscrisă la alin.(1) din acelaşi articol este formală. Pentru a fi în prezenţa acesteia este necesar şi suficient realizarea faptei prejudiciabile. Survenirea urmărilor prejudiciabile sub forma prejudiciului esenţial sau a altei urmări serioase va constitui temei pentru agravarea răspunderii penale în acord cu alin.(2) art.327 din Codul penal. Într-o manieră similară, la alin.(1) art.330 din Codul penal al Cehiei [5] este stabilită răspunderea penală pentru neglijenţa în serviciu fără cauzarea unor urmări prejudiciabile, în timp ce alin.(2) şi (3) din acelaşi articol agravează răspunderea penală pentru neglijenţa în serviciu ce a provocat: a) perturbarea gravă a activităţii organului de stat, a administraţiei locale, a instanţei sau a unei alte autorităţi publice; b) perturbarea gravă a activităţii unei persoanei fizice sau juridice care are calitatea de întreprinzător; c) daune substanţiale etc. Potrivit legislaţiei naţionale însă, neglijenţa în serviciu care nu a cauzat vreo urmare prejudiciabilă nu cade sub incidenţa art.329 CP RM. Nu este aplicabil nici Codul Contravenţional. O atare faptă poate antrena răspunderea disciplinară în temeiul lit.f) art.57 din Legea Republicii Moldova cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, nr.158 din 04.07.2008 [6] sau în temeiul unor legi speciale. Aşadar, pentru a fi în prezenţa uneia din infracţiunile prevăzute la art.329 CP RM este ineluctabil survenirea urmărilor prejudiciabile. Din textul art.329 CP RM rezultă că acestea pot fi: a) daunele în proporţii mari intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice (alin.(1) art.329 CP RM); decesul unei persoane (lit.a) alin.(2) art.329 CP RM); alte urmări grave (lit.b) alin.(2) art.329 CP RM). Dacă în cazul legii penale naţionale decesul şi alte urmări grave formează componenţe de infracţiune diferite, atunci în cazul legislaţiei Republicii Belarus aceste urmări sunt inserate în cadrul aceleiaşi norme incriminatoare. De fapt, din punct de vedere al tehnicii legislative, potrivit Codului penal al Republicii Belarus [7], neglijenţa în serviciu este amplasată în cadrul unei singure variante-tip de infracţiune. Suplimentar, consemnăm în calitate de urmare prejudiciabilă alternativă înscrisă în textul art.428 din Codul penal al Republicii Belarus – înstrăinarea ilegală sau distrugerea proprietăţii de stat ce a dus la cauzarea unui prejudiciu în proporţii deosebit de mari. După gradul prejudiciabil pe care îl comportă neglijenţa în serviciu potrivit legislaţiei Republicii Moldova şi a Republicii Belarus, privite prin prisma urmărilor prejudiciabile, respectivele infracţiuni nu se deosebesc substanţial. Mult mai vizibilă este diferenţa dintre neglijenţa în serviciu incriminată la art.329 CP RM şi neglijenţa în serviciu din legislaţia penală a Georgiei, României, Croaţiei etc., sub aspectul conţinutului urmărilor prejudiciabile şi a gradului de pericol social pe care îl comportă fapta infracţională per ansamblu reieşind din conţinutul acestor urmări. Astfel, în corespundere cu normele din respectivele legislaţii, ce incriminează faptele similare celor de la art.329 CP RM, pentru a fi în prezenţa neglijenţei în serviciu sunt necesare survenirea următoarelor urmări prejudiciabile: încălcarea esenţială a drepturilor persoanei fizice sau juridice, a intereselor legitime ale societăţii sau ale statului (art.342 din Codul penal al Georgiei); paguba ori vătămarea drepturilor sau a intereselor legitime ale persoanei fizice sau juridice (art.298 din Codul penal al României [8]); încălcarea gravă a drepturilor unei terţe persoane sau cauzarea unui prejudiciu considerabil (art.339 din Codul penal al Croaţiei [9]). În urma celor enunţate mai sus, conchidem următoarele: a) în legislaţia penală a Republicii Moldova este incriminată doar neglijenţa în serviciu în sfera publică, nu şi în cea privată; b) în corespundere cu legile penale ale unor state străine (de exemplu, a Letoniei, a Georgiei etc.) se atestă atât neglijenţa în serviciu în sfera publică, cât şi neglijenţa în serviciu în sfera privată; c) în acord cu legislaţia unor state străine (de exemplu, a Cehiei, a Slovaciei etc.) neglijenţa în serviciu este o componenţă formală de infracţiune, latura obiectivă fiind formată doar din fapta prejudiciabilă şi, doar în varianta agravată componenţa de infracţiune se metamorfozează în una materială; d) în legislaţia altor state (de exemplu, a Republicii Moldova, a României, a Federaţiei Ruse, a Ucrainei, a Republicii Belarus, a Georgiei, a Croaţiei etc.) urmarea prejudiciabilă reprezintă, de fiece dată, semn constitutiv al componenţei de infracţiune; e) potrivit legislaţiei Republicii Moldova neglijenţa în serviciu care nu a cauzat vreo urmare prejudiciabilă nu cade sub incidenţa art.329 CP RM, dar poate antrena răspunderea disciplinară; f) legiuitorii statelor străine au poziţii diferite în ce priveşte conţinutul urmărilor prejudiciabile ale infracţiunilor de neglijenţă în serviciu.