„Trietica contradictoriului” în contextul filosofic european
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
398 13
Ultima descărcare din IBN:
2024-04-03 04:13
SM ISO690:2012
INGLIS, Iulia. „Trietica contradictoriului” în contextul filosofic european. In: Cercetarea, dezvoltarea și inovarea din perspectiva eticii globale, Ed. 1, 26 iunie 2020, Chişinău. Chişinău: Tehnica-UTM, 2020, Ediția 1, pp. 124-131. ISBN 978-9975-45-654-8.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Cercetarea, dezvoltarea și inovarea din perspectiva eticii globale
Ediția 1, 2020
Conferința "Cercetarea, inovarea și dezvoltarea din perspectiva eticii globale"
1, Chişinău, Moldova, 26 iunie 2020

„Trietica contradictoriului” în contextul filosofic european


Pag. 124-131

Inglis Iulia
 
Universitatea de Stat din Moldova
 
 
Disponibil în IBN: 28 decembrie 2020


Rezumat

Ca un epistemolog inovator, Ștefan Lupașcu pledează pentru un dialog deschis cu noile descoperiri știinţifice. El propune o teorie a cunoașterii bazată pe dualitate antagonistă în care fenomenele nu sunt liniare și statice, dar dinamice și ritmice. Cunoașterea este privită ca dualitate dintre actualizare și potenţializare. Sunt analizate probleme de logică și de metodologia știinţei, iar principiul antagonismului contradictoriu în cadrul logicii sale admite existenţa unei funcţii dinamice, structurale și contradictorii. Ștefan Lupașcu propune în acest sens o logică dinamică a contradictoriului, deoarece se vrea o dialectică a energiei și a contradictoriului, întrucât „postulează contradicţia relativă ireductibilă ca fiind imanentă energiei și constituind liantul dintre dinamismele energetice antagoniste în sisteme”. Ştefan Lupaşcu explică termenul etică specific episemologiei sale prin definirea în prefaţa operei “Omul şi cele trei etici ale sale”: “... prin termenul de etică înţeleg comportamentul, în acelaşi timp fizic, biologic şi psihic al omului, în contact cu fenomenele interne şi externe ale subiectului şi obiectului, ale inconştientului şi conştiinţei”. Prin urmare reţinem comportamentul etic explicat prin dimensiunea fizică, biologică şi psiho-socială.