Actul comunicării este un proces continuu, a cărui calitate, în situații concrete, depinde de mai mulți factori: nivelul intelectual al celor implicați în comunicare, timpul (suficient sau insuficient rezervat pentru un anumit subiect al comunicării), importanța acordată subiectului comunicării etc. În funcție de acești factori și de situația de comunicare, persoanele implicate respectă sau nu normele etice, de limbă, de logică etc., cerute de situația dată. Evident, pentru a nu comite o greșeală, vorbitorul trebuie să înțeleagă esența, cauza acesteia, modul în care ea trebuie rectificată. Tipologia greșelilor abordate în cercetarea noastră este foarte variată: greșeli constând în exprimarea deformată a realității din cauza utilizării neadecvate a faptelor de limbă, a semnelor de punctuație, greșeli stilistice constând în prolixitate, echivocuri, tautologii, greșeli de logică, constând în exprimarea falsă a raporturilor cauzale, finale, concesive, adversative etc., greșeli lexico-semantice, greșeli cauzate de confuzia planului ontologic cu cel gnoseologic al realității etc. În continuare, vom analiza câteva dintre greșelile lexico-semantice atestate în actul comunicării: Greșeli constând în folosirea improprie a unor cuvinte: „A anunțat despre depunerea candidaturii sale ca judecător”. În acest enunț e vorba despre organizarea concursului pentru obținerea unei funcții. În DEX, verbul „ a depune” este atestat cu mai multe sensuri: „a lăsa din mână și a pune undeva”, „a face un depozit la o bancă”, „a renunța, a ceda”, „a înainta” (o cerere). O candidatură poate fi propusă, înaintată, nicidecum depusă. Deci va fi corect să se spună „a anunțat despre propunerea candidaturii…”. Greșeli constând în confundarea unor cuvinte (atracție paronimică): „Nu mai putem fi încrezuți în ziua de mâine”. Cuvântul „încrezut”, conform DEX-ului, are o atitudine peiorativă, nefavorabilă și înseamnă „care se încrede prea mult în sine”, „îngâmfat”, „înfumurat”. Din enunț rezultă altă idee: lipsa unei siguranțe în ziua de mâine. Semantic, „încrezut” se confundă cu paronimele „încredințat”, care înseamnă „a fi convins” și „încrezător” (=are încredere). Prin urmare, variantele corecte vor fi următoarele: „Nu mai avem siguranța…”, „Nu mai putem fi încrezători…”. Greșeli constând în copierea unor structuri de limbă străine: „Anul acesta mulți absolvenți au aplicat la universitățile de peste hotare”. În limba română verbul „ a aplica” are sensul „a pune un lucru pe (sau peste) altul, a fixa”, „a pune ceva în practică, a folosi, a întrebuința”. Greșeala „ a aplica la universitate”, tot mai răspândită în ultimul timp, provine prin calchierea verbului „to apply” din limba engleză. De asemenea, în enunțul dat, este greșită sintagma „peste hotare”, care copiază modelul rusesc „за границей”. Echivalentul românesc este „din străinătate”. Greșeli constând în folosirea deformată a unor construcții: „Cât n-ar fi de straniu, am rezolvat problema”. Expresii de tipul „cât n-ar fi de straniu, „cât nu m-aș strădui”, cu verbul la forma negativă, sunt o moștenire lăsată nouă, fără voie, din limba rusă, în care verbele din astfel de contexte sunt construite cu particula „ни” având rolul de a atribui expresiei nuanță condițională. Vorbitorul nostru a confundat-o, de fapt, cu adverbul negativ „nu” (care în limba rusă are echivalentul „не” și a creat o structură lipsită de logică. Soluția este simplă: „Cât ar fi de straniu”, „cât m-aș strădui”. În concluzie, limba constituie cu adevărat cel mai important mijloc de comunicare doar atunci când este folosită în toată plinătatea ei, adică atunci când îi sunt puse în valoare toate resursele, nu în ultimul rând , când aceste resurse sunt utilizate corect.