Apropierea alegerilor pentru Parlamentul European, ce se vor desfăşura în perioada 23-26 mai a.c., ne obligă la realizarea acestui studiu ce nu se vrea exhaustiv, ci mai degrabă calibrat pe identificarea cauzelor dezinteresului afişat de cetăţenii europeni vis a vis de alegerile europene, considerate simple alegeri naţionale pentru legislativul european, lipsite de rezultate vizibile şi tangibile. Pentru aceasta, prima secţiune a prezentului studiu va analiza toate acele aspecte de ordin tehnic ce ţin de organizarea şi desfăşurarea alegerilor europene, pentru ca apoi secţiunea a doua să aducă în prim plan necesitatea informării, respectiv consultării politice a cetăţenilor. Ultima secţiune a prezentei analize vine să constate o dată în plus faptul că electorii europeni continuă să rămână profund ataşaţi naţiunii şi cadrului de exercitare a reprezentării politice naţionale, nereuşind să ofere un sens votului pe care sunt nevoiţi să-l ofere unor candidaţi ce apoi se vor „pierde“ într-un corp de peste 700 de persoane. Pe de altă parte, vom descoperi, punând sub lupa analizei literatura de specialitate dedicată fenomenului electoral european o serie de propuneri de reformare a alegerilor europene, precum măsura introdusă prin Tratatul de la Lisabona menită să dea un „nou suflu“ şi o mai mare importanţă votului european — alegerea preşedintelui Comisiei Europene ţinându-se cont de rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European sau iniţiativa lui Duff Andrew de modificare a regulilor de organizare a alegerilor europene, unde electorii europeni ar trebui să acorde două voturi: unul pentru alegerile desfăşurate pe lista naţională ori regională, iar cel de al doilea pentru lista transnaţională europeană. Concluzia unei astfel de analize este una simplă şi deloc surprinzătoare: cetăţenii au nevoie a percepe votul nu doar ca pe o datorie civică, ci ca pe acel instrument generator de schimbare aflat la îndemâna sa, drept ce o dată exercitat le poate conferi unele beneficii personale şi colective ce le pot influenţa existenţa cotidiană.

The next elections to the European Parliament which are expected to be held between 23 and 26 May 2019, give us the opportunity to identify, in this study, the causes of the lack of interest shown by the European citizens vis-à-vis the European elections, which are often considered as simple national choices for the European legislative without visible results. For this, the first section of this study will analyze all the technical issues related to the organiza tion of the European elections. The second section will bring to the fore the need of informing and consulting citizens. The last section comes once again to note that European voters continue to remain deeply attached to the meaning of nation as a community of citizens which elect delegates to make laws and conduct government. On the other hand, we will discover, under the influence of the specialized literature, a series of proposals to reform the European elections, such as: the measure introduced by the Lisbon Treaty — the election of the President of the European Commission taking into account the results of the elections to the European Parliament or Duff Andrew’s initiative to amend the rules governing the European elections, where European voters should give two votes: one for the national list regional, and the second one for the European transnational list. The conclusion of such an analysis is simple and not at all surprising: citizens need to perceive the vote not only as a civic duty, but as the generator of change at its fingertips, as once exerted can give them some personal benefits and collectives that can influence their everyday existence.