Grindina este un risc climatic care, deşi este mai rar întâlnit, poate produce în scurt timp calamităţi naturale de mari proporţii, locale sau regionale, în funcţie de traiectoria norului Cumulonimbus care a generat-o. Conform datelor statistice, în Moldova circa 260 mii ha de terenuri agricole anual sunt afectate de grindină. În unii ani pe teritoriul raioanelor centrale ale republicii grindina a afectat până la 25% din toate terenurile agricole. Cauzele genetice ale grindinei sunt determinate de particularităţile circulaţiei atmosferei în interacţiune cu cele ale suprafeţei active. Circulaţia generală a atmosferei contribuie la formarea grindinei predominant prin intermediul fronturilor reci, foarte active care se deplasează peste teritoriile supraîncălzite, precum și a fronturilor ocluse de tipul celor reci. Astfel, masa de aer cald, înălţată în atmosferă la peste 5 000 - 6 000 m altitudine (uneori chiar la 10 000 - 12 000 m altitudine), se răceşte intens prin destindere adiabatică și determină apariţia norilor de convecţie termică de tip Cumulus care, sub influenţa frontului rece, ia formă de nicovală și se transformă în nori de tip Cumulonimbus. Ei acoperă rapid tot cerul, asigurând toate condiţiile de geneză a grindinei. Viteza de deplasare a norului de grindină poate fi uneori destul de mare (60 - 70 km/oră). Particularităţile locale ale suprafeţei active au și ele un rol deosebit în geneza grindinei, prin intensificarea proceselor de convecţie termică şi creşterea gradului de turbulenţă a aerului. Caracteristicile locale ale reliefului (formele diferite de relief, expoziţia versanţilor, gradul de acoperire cu vegetaţie, culoarea solurilor, gradul de umezeală etc.), contribuie la încălzirea generală a suprafeţei active, fapt ce determină caracterul local al grindinei. Frecvența maximă a numărului de zile cu grindină (36%) revine lunii iunie. În lunile mai şi iulie probabilitatea grindinei constituie respectiv 21% şi 26%. În luna august grindina acumulează 14% din totalul de cazuri. Evoluţia producerii grindinei în timp de 24 de ore a fost studiată prin analizarea valorilor medii ale frecvenţei grindinei înregistrate în ultimele două decenii la staţiile meteorologice de pe teritoriul Republicii Moldova. Evoluţia diurnă a producerii grindinei indică reducerea cea mai mare a frecvenţei grindinei în timpul nopţii şi în primele ore ale dimineţii la majoritatea staţiilor meteorologice şi amplificarea căderii grindinei în orele de după-amiază şi spre seară, deci în perioada cea mai caldă de zi, când se realizează încălzirea excesivă a suprafeţei active, iar curenţii verticali ascendenţi, de origine dinamică, în mare măsură, sunt amplificaţi de curenţii termici convectivi.