Am decis să prezentăm rezultatele inedite ale cercetării noastre (începute în 1999) deoarece aerul curat, cerul înstelat, orizonturile largi, cunoaşterea ritmurilor Pământului-Mamă în raport cu Luna, Soarele şi Stelele se reflectă în elementele culturii tradiţionale, legate de reînnoirea naturii primăvara, între Paşti şi Rusalii din satul cu vechiul toponim Ţânţari (Dumbrăviţa Bârsei, din 1965) – leagănul copilăriei multor generaţii de braşoveni... între aceştia, Silvia Tatu – profesor îndrumător al cercului „Fluieraşul”, care sărbătoreşte, în anul 2020, 25 de ani de activitate cu copii şi adolescenţi din şcoli şi licee aflate în Brașov – municipiul care, prin cel mai vechi cartier al său, Șcheii Brașovului – păstrează Cetele de Juni, printre ale căror obiceiuri de reînnoire a Timpului am observat similitudini atât cu obiceiul Cetei de Feciori din satul Lisa – Țara Făgărașului (Aruncatul în Țol (în 1 Ianuarie, la Lisa / în Vinerea Luminată – la Junii Tineri din Șcheii Brașovului) cât și cu obiceiul Jocului sub Bradul împodobit manual, de Cete (de Juni Tineri, Curcani, Roșiori, Albiori, Dorobanți și Brașovecheni – de Rusalii, Sf. Petru și Pavel, Sf. Ilie, Sf. Mărie, … - la Brașov / în ziua de Crăciun – la Țînțari). Ne mândrim cu (re)descoperirea a 8 modele unice, între cele 23 de ouă fierte şi închistrite de Maria (Maminuţ) Negulici Nica – 1892-1967) şi fiica acesteia, Maria (Negulici Nica) Neagoe (1926-2000), păstrate de ţânţăreni zeci de ani și publicate, împreună cu o riguroasă analiză a motivelor/modelelor, în cartea al cărei rezumat vi-l trimitem, cu mare bucurie! Aşezarea într-o zonă de interferenţă a Ţării Bârsei cu Ţara Făgăraşului a permis dezvoltarea şi păstrarea în Ţânţari, a unei bogate culturi, unice în judeţul Braşov. Închistrirea doar în cadrul obiceiurilor străvechi a ouălor închistrite a permis conservarea nealterată a celor 8 modele unice. Am transmis elevilor și adulților doritori, atât în satul Țânțari, cât și în municipiul Brașov, cele de mai sus.