Articolul precedent |
Articolul urmator |
753 32 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-04-22 15:36 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
620.97(478) (7) |
Economia energiei în general (550) |
SM ISO690:2012 FINCIUC, Veronica. Valorificarea energiei regenerabile în Republica Moldova. In: Viitorul ne aparţine, Ed. 10, 20 mai 2020, Chişinău. Chişinău: Tipogr. "Biotehdesign", 2020, Ediţia 10, T, p. 60. ISBN 978-9975-3389-4-3. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Viitorul ne aparţine Ediţia 10, T, 2020 |
||||||
Conferința "Viitorul ne aparţine" 10, Chişinău, Moldova, 20 mai 2020 | ||||||
|
||||||
CZU: 620.97(478) | ||||||
Pag. 60-60 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Republica Moldova se confruntă cu numeroase provocări în domeniul energiei, printre acestea dependenţa de importurile de energie și o cerere tot mai mare de energie pentru a alimenta creșterea economică. Pe de altă parte, Republica Moldova are un potenţial energetic regenerabil major, care, până în prezent, a rămas aproape nevalorificat, cu excepţia utilizării biomasei în sectorul încălzirii. Dintre sursele regenerabile de energie prezente în Republica Moldova fac parte: energia eoliană, energia solară, energia geotermică, energia hidraulică, energie derivată din biomasă (biodiesel, bioetanol, biogas). Energia eoliană este cea mai abundentă sursă de energie regenerabilă din Republica Moldova, aproape întreaga ţară având locaţii adecvate din punct de vedere tehnic pentru investiţii în energia eoliană. Cu puterea de 27 MW instalată în prezent, energia eoliană este cea mai utilizată tehnologie de energie regenerabilă la scară largă din sectorul energetic din Moldova. Republica Moldova este cunoscută ca o ţară agricolă cu un potenţial semnificativ al biomasei. Astfel, bioenergia este cea mai populară sursă de energie regenerabilă din ţară și rămâne o prioritate pentru guvern. Cu toate acestea, aproape toată biomasa este utilizată într-un mod tradiţional ca lemn de foc și deșeuri agricole, fiind consumată, de obicei, în scopuri de încălzire, în special în comunităţile rurale. În anul 2010, potenţialul anual al biomasei solide a fost evaluat la 21.042 TJ sau 503 ktoe (PNUD, 2010). Această valoare este suficientă să acopere 18% din nevoile energetice naţionale. În ultimii ani, Republica Moldova a cunoscut o dezvoltare limitată a energiei fotovoltaice solare. Pe parcursul ultimilor cinci ani au fost implementate doar puţin peste 50 de proiecte mici, în special energie solară pe acoperișuri, cu o capacitate cumulată de aproximativ 4 MW. Energia fotovoltaică solară ar putea furniza până la 4,5 GW capacitate, cu toate acestea, peste 20% din aceasta (1 GW) a fost considerată deja competitivă din punct de vedere al costurilor încă în anul 2016. În ciuda numărului mare de râuri, Republica Moldova are o singură centrală hidroelectrică cu rezervor, cu o capacitate de 16 MW aflată la Costești pe râul Prut, al doilea cel mai important râu din ţară. În plus, sunt în funcţiune 254 kW din instalaţiile hidroelectrice mici. Cele mai bune zone pentru dezvoltare se află pe bazinele de recepţie ale Nistrului, Prutului și Dunării, potenţialul total al ţării fiind estimat la 3,36 TW-ore pe an. |
||||||
|