Obezitatea a creat o problemă socială și economică, durata lungă de viață este adesea însoțită de boli cronice legate de obezitate cum ar fi DZ tip 2, bolile CV, ateroscleroza, AVC, neoplazii. Obiectivul longevității trebuie orientat spre o senilitate calitativa, asociată cu o durată de viață mai lungă, denumită „sănătate”. Scopul cercetării a fost elucidarea mecanismelor moleculare prin intermediul cărora autofagia declanșată de diferite regimuri de restricție calorică și repaus alimentar influențează starea de sănătate și unele boli metabolice. Au fost selectate și analizate articolele din anii 1997-2020, consolidând o metaanaliza din lucrările de pe PubMed, MEDLINE, EMBASE, Elsevier, Revista Pain (2010-2019), Pain Medicine, Breathe, Respiratory Medicine etc. Articolele ce corespund standardelor contemporane, au fost categorisite în studii: 1. experimentale; 2. clinice ale a) postului alimentar; b) dietei ketogenice; c) autofagiei. Studiile au documentat efecte benefice ale postului alimentar asupra indicatorilor de sănătate, incluzând o sensibilitate mai mare la insulină și niveluri reduse de tensiune arterială, grăsime corporală, IGF-I, insulină, glucoză, lipide aterogene și inflamație. În concluzie: 1. Repausul alimentar are efecte celulare adaptive care reduc daunele oxidative și inflamațiile, optimizează metabolismul energetic și stimulează protecția celulară; 2. Autofagia este un mecanism important de supraviețuire orientat spre echilibrarea homeostaziei; 3. Restricția dietetică este una dintre cele mai proeminente modalități de a stimula autofagia, a încetini îmbătrânirea și de a extinde durata de viață la multe specii.