Ceata de feciori la Șinca Veche, Șinca Nouă și Poiana Mărului, din județul Brașov
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
642 10
Ultima descărcare din IBN:
2023-01-01 22:09
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
398.332.4(498) (4)
Folclor propriu-zis (714)
SM ISO690:2012
MICU, Raluca. Ceata de feciori la Șinca Veche, Șinca Nouă și Poiana Mărului, din județul Brașov. In: Valorificarea patrimoniului etnocultural: în educaţia tinerei generaţii și a societăţii civile, 24 noiembrie 2020, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Institutul Patrimoniului Cultural, 2020, Editia 5, p. 51. ISBN 978-9975-52-222-9.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Valorificarea patrimoniului etnocultural
Editia 5, 2020
Conferința "Valorificarea patrimoniului etnocultural în educaţia tinerei generaţii și a societăţii civile"
Chişinău, Moldova, 24 noiembrie 2020

Ceata de feciori la Șinca Veche, Șinca Nouă și Poiana Mărului, din județul Brașov

CZU: 398.332.4(498)

Pag. 51-51

Micu Raluca
 
Școala Gimnazială nr.13, Brașov
 
Disponibil în IBN: 24 noiembrie 2020


Rezumat

Cetele de colindători sunt purtătoarele unor valori sociale, culturale şi pedagogice – de coeziune comunitară, comunicare interumană şi comportament moral – pe care le promovează prin colinde şi prin modul în care organizează jocul, în sărbătorile de la cumpenele dintre ani. Unicitatea cercetării este dată de tema ei, care cuprinde două din elementele spațiului cultural românesc, incluse în lista patrimoniului mondial: cetele de feciori (2013) și jocul fecioresc din Transilvania (2015). Șinca Veche, Șinca Nouă și Poiana Mărului – satele unde s-au desfășurat cercetările noastre de teren, aparțin, administrativ, județului Brașov. Primele două – unde Ceata se numește Turcă – sunt situate la extremitatea estică a Țării Făgărașului. Poiana Mărului e chiar la cumpăna apelor Șincăi și Bârsei, iar acolo s-au păstrat elemente de cultură tradițională specifice Țării Bârsei, Țării Făgărașului, dar și Munteniei. Tradiţiile de la cumpenele dintre ani din Ţara Bârsei şi Ţara Oltului vin din negura timpurilor – era precreștină – păstrând motive şi îmbogăţindu-se în era creştinismului. Semnificaţiile lor, acum, în era postmodernă, sunt cunoscute în măsura în care există timp şi interes pentru descifrarea lor: în povestirile bătrânilor sau în scrierile oamenilor de știință care au cercetat aceste semnificaţii înainte de modernizarea satului românesc: Dimitrie Gusti, Traian Herseni, Ovid Densuşianu, Gheorghe Pitiş, Ion Muşlea. Ca şi în întreg arealul românesc, în spaţiul cercetat, cetele de feciori din Țara Făgărașului îşi desfăşoară activitatea principală, de obicei, între Crăciun şi Bobotează/Sfântul Ioan Botezătorul. Ceata de feciori reprezenta mijlocul principal de pregătire a tinerilor pentru integrarea în viața socială, dar și de reînnoire a vieții satului, în acord cu ritmul Pământului-Mamă și al Tatălui Ceresc. Victoria vieții asupra morții, victoria luminii asupra întunericului, a binelui asupra răului sunt întrupate de colindele și de jocurile cetașilor.

Cuvinte-cheie
ceată, feciori, Crăciun, Țara Făgărașului