Copiii în cadrul tradițiilor de iarnă din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (1944-1961)
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
504 3
Ultima descărcare din IBN:
2024-02-05 19:58
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
398.332.4-053.2(478)”1944-1961” (1)
Folclor propriu-zis (714)
SM ISO690:2012
DOLGHI, Adrian. Copiii în cadrul tradițiilor de iarnă din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (1944-1961). In: Valorificarea patrimoniului etnocultural: în educaţia tinerei generaţii și a societăţii civile, 24 noiembrie 2020, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Institutul Patrimoniului Cultural, 2020, Editia 5, p. 38. ISBN 978-9975-52-222-9.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Valorificarea patrimoniului etnocultural
Editia 5, 2020
Conferința "Valorificarea patrimoniului etnocultural în educaţia tinerei generaţii și a societăţii civile"
Chişinău, Moldova, 24 noiembrie 2020

Copiii în cadrul tradițiilor de iarnă din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (1944-1961)

CZU: 398.332.4-053.2(478)”1944-1961”

Pag. 38-38

Dolghi Adrian
 
Institutul Patrimoniului Cultural
 
Disponibil în IBN: 24 noiembrie 2020


Rezumat

Reinventarea tradiției: lichidarea tradiției vechi și inventarea unei tradiții revoluționare în unele cazuri, transformarea tradiției creștine în tradiție comunistă în alte cazuri, trebuia să contribuie la constituirea unei culturi – de timp sovietic. Sărbătoarea sovietică poate fi referită la formele cele mai efective de îndoctrinare, prin care a fost creată matricea stereotipurilor emoționale. Prin intermediul sărbătorii politice începea prelucrarea ideologică a copiilor de la vârsta de 3-4 ani. Sărbătorile de iarnă pline de căldură, dragoste, prietenie dintre apropiați, umplute cu simboluri comuniste au fost transformate în sărbători sovietice. Anul Nou a fost transformat în sărbătoare revoluționară care trebuia să înlocuiască Crăciunul cu semnificație religioasă. Pomul de Crăciun a devenit Brad de Anul Nou, iar Moș Crăciun a fost înlocuit cu Moș Gerilă. Printre simbolurile utilizate la împodobirea „Bradului de Anul Nou” a apărut steaua cu cinci colțuri, alte jucării erau figurine de pionieri, soldați, muncitori, muncitoare sovietice etc. De Crăciun, Puterea sovietică urmărea cu strictețe ca tinerii și copii să nu meargă la biserică sau colindat. Elevii observați mergând la colindat sau intrând în bisericâ erau discutați și criticați la adunările pionierești sau comsomoliste. Cu toate acestea multe familii își deschideau ușile colindătorilor. În pofida propagandei ateiste agresive și a persecutării bisericii, atașamentul maselor largi ale populației față de tradiții și obiceiuri nu a fost lichidat. Populația sărbătorea pe larg principalele sărbători creștine, în special Crăciunul, Anul Nou, Boboteaza, Paștele. Maturii în perioada postbelică, reușeau să transmită copiilor credința în Dumnezeu. Durabilitatea tradițiilor în conștiința societății nu permitea dezlocuirea lor atât de repede, ele doar erau umplute parțial cu unele elemente cu caracter ideologic. Influența mediului – parțial a propagandei ateiste din partea școlii și organizațiilor de copii și cea religioasă din partea familiei – a format o atitudine duplicitară a atitudinii față de religie, impunându-i să urmeze în taină culturile religioase.

Cuvinte-cheie
Putere sovietică, copii, sărbători de iarnă, propagandă ateistă, identitate sovietică