Anexarea Basarabiei la URSS și formarea RSSM a schimbat radical viziunea literaturii și artei moldovenești printre care critica literară avea o viziune proprie, încercând să aducă în vizor ideile literaturii clasice românești cu perspective evoluționiste din spațiul sovietic. După 1940, pe paginile revistei „Octombrie”, ziarelor „Moldova Socialistă”, „Tinerimea Moldovei” etc. au fost publicate articolele științifice dedicate cronicarilor Gr. Ureche, I. Neculce, scriitorilor moldoveni din secolul al XIX-lea C. Stamati, A. Donici, A. Russo, C. Negruzzi, V. Alecsandri, I. Creangă, M. Eminescu. Studiul criticii literare contemporane în RSSM a fost realizată pe trei direcții: în domeniul păstrării moștenirii clasice a literaturii românești, al studiului literaturii sovietice moldovenești, determinarea relației literaturii moldovenești cu literatura altor popoare ale URSS, în primul rând rusă și ucraineană, din punctul de vedere al metodologiei marxiste-leniniste de studiere a moștenirii literare clasice a poporului moldovenesc. Au fost realizate publicații de lucrări ale cronicarilor și scriitorilor Gr. Ureche, M. Costin, I. Neculce, D. Cantemir, G. Asachi, C. Stamati, A. Hîjdeu, A. Donici, C. Negruzzi, A. Russo, V. Alecsandri, M. Kogălniceanu, M. Eminescu, I. Creangă, A. Mateevici etc. Conducerea Partidului Comunist din Moldova, a recunoscut și a permis aprobarea unui șir de scriitori din Moldova istorică ca reprezentând moștenirea literară a poporului moldovenesc și care constituie mândria sa națională românească, au contribuit la îmbogățirea limbii literare moldovenești și care au permis valorificarea operelor clasicilor literaturii române în spațiul RSSM aflat sub influența ideologiei socialiste.