Una dintre cele mai reputate cercetătoare a muzicologiei din Republica Moldova a fost Doamna Galina Cocearova, care cu regret, în anul 2020 (30 ianuarie), a trecut în lumea celor drepți. Personalitate de vază, G. Cocearova, profesor universitar, doctor în studiul artelor, a lăsat drept moștenire realizări complexe atât în domeniul științific, fiind autoare a circa 300 lucrări științifice și publicistice, articole și monografii, cât și în cel al educației – desfășurând o activitate vastă, de 45 de ani la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice (din 1974), ținând cursuri de Armonie, Solfegiu, fiind conducător de teză de doctorat. G. Cocearova a marcat și a format mai multe generații de muzicologi, compozitori, muzicieni, de o deosebită valoare didactică sunt cele 2 volume „Armonia” (2001, 2003) semnate de G. Cocearova și V. Melnic – cărți de căpătâi nelipsite din bibliotecile de specialitate, manual pentru instituțiile de învățământ muzical superior. În spectrul larg al tematicii abordate în investigațiile D-nei G. Cocearova un loc aparte ocupă articolele consacrate problematicii stilului național, a studiului substratului folcloric multi și intercultural din creația compozitorilor autohtoni, a interconexiunilor culturale moldo-ruse, or, în sensul „sintezei modale” moldo-evreiești din creația componistică autohtonă, menționăm articolele: „Procedee facturale noi, influenţate de folclorism, în muzica compozitorilor din Moldova” (1997), „Manifestări ale stilului național în muzică sub aspectul problemei etnogenezei culturale și etnologiei muzicale” (2009). Printre preocupările recente se numără: „Problema compozitor şi folclor: factorii constructivi ai stilului” unde autoarea abordează relația compozitor – folclor din perspectiva intertextuală a formării stilului, remarcând faptul că în muzica academică „apelarea la sursele primare ale artei tradiţionale generează apariția unui şir de factori de constituire stilistică, atât în domeniul formării unui stil naţional cât şi în sfera etnoculturii, privită ca un sistem stabil, integral. Se relevă rolul folclorului ca fiind un cod genetic al etnoculturii, precizând şi alţi factori ce funcţionează la nivelurile discursului muzical şi al limbajului muzical, contribuind la formarea „flexibilităţii limbajului” şi, ca urmare, a „flexibilităţii stilului” (2017). Investigațiile G. Cocearova au adus o contribuție semnificativă evoluției teoretico-analitice a muzicologiei autohtone și valorificării științifice a creației componistice din Republica Moldova.