Articolul precedent |
Articolul urmator |
417 6 |
Ultima descărcare din IBN: 2023-05-04 21:12 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
616-009.7 (8) |
Patologie. Medicină clinică (6963) |
SM ISO690:2012 RAISCHI, Ion, SCRALIUC, Maria. Terapia respiratorie – o posibila solutie în cuparea durerii cronice. In: Viitorul ne aparţine, Ed. 10, 20 mai 2020, Chişinău. Chişinău: Tipogr. "Biotehdesign", 2020, Ediţia 10, T, p. 44. ISBN 978-9975-3389-4-3. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Viitorul ne aparţine Ediţia 10, T, 2020 |
||||||
Conferința "Viitorul ne aparţine" 10, Chişinău, Moldova, 20 mai 2020 | ||||||
|
||||||
CZU: 616-009.7 | ||||||
Pag. 44-44 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Scopul lucrării a fost stabilirea și argumentarea interdependenței durerii cronice și respirației. Confirmarea eficienței managementului durerii cronice cu ajutorul tehnicilor respiratorii: Pranayama, SDB, Respirașia abdominală. Excluderea ameliorarii medicamentoase a durerii cronice găsind alternativa în terapia respiratorie. Durerea cronica constituie o problema majoră în secolulul XXI, afectând peste 1,5 miliarde de oameni pe întregul glob pământesc (majoritatea constituindu-le: durerea lombară(27%), migrenă(15%), durere de gât(15%), durere facială(4%)), durerea cronică reprezentând cauza numărul 1 a disabilității de lungă durată, fiind înregistrate pierderi bugetare în valoare de 299-325 de dolari din contul orelor și zilelor de muncă scăpate. Doar 23% din pacienți cu durere cronică au afirmat căa opioidele sunt eficiente în cazul lor. Au fost selectate și analizate articolele din perioada anilor 1984- 2020, consolidând o metaanaliză din lucrările de pe PubMed, MEDLINE, EMBASE, Elsevier, Revista Pain (2010-2019), Pain Medicine (2012), Breathe (2017), Respiratory Medicine (2013) etc. Articolele ce corespund standardelor contemporane studiului științific. Majoritatea studiilor clinice analizate (în jurul la 75%) raportează un efect benefic de diminuare a durerii în urma practicării a cel puțin uneia din tehnici respiratorii. Chiar dacă aceste rezultate sunt promițătoare alți factori activi terapeutici cum ar fi relaxarea, masajul, meditația, sunetele mării etc. pot fi echivalent implicați în generarea acestor bilanțuri. În concluzie, majoritatea studiilor clinice documentează beneficiul SDB în raport cu micșorarea durerii, dar studiile experimentale nu obțin consistent acest rezultat, la fel ca și legătura în cazul existenței unei corelații directe între respirație și hipoalgezie (un mecanism indirect fiind mai plauzibil). În viitorul apropiat este nevoie de a găsi răspunsul dacă așa mecanisme psihocomportamentale precum concentrația, distragerea, anticiparea și autocontrolul determinate de respirație sunt potente în reducerea durerii. |
||||||
|