Efectul nanoparticulelor de cupru asupra cianobacteriei Spirulina Platensis
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
364 7
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-06 19:57
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
579.6:546.56:582.232 (1)
Microbiologie aplicată (366)
Chimie anorganică (444)
Botanică sistematică (850)
SM ISO690:2012
PLITOC, Mihaela. Efectul nanoparticulelor de cupru asupra cianobacteriei Spirulina Platensis. In: Viitorul ne aparţine, Ed. 10, 20 mai 2020, Chişinău. Chişinău: Tipogr. "Biotehdesign", 2020, Ediţia 10, T, p. 40. ISBN 978-9975-3389-4-3.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Viitorul ne aparţine
Ediţia 10, T, 2020
Conferința "Viitorul ne aparţine"
10, Chişinău, Moldova, 20 mai 2020

Efectul nanoparticulelor de cupru asupra cianobacteriei Spirulina Platensis

CZU: 579.6:546.56:582.232

Pag. 40-40

Plitoc Mihaela
 
Universitatea de Stat „Dimitrie Cantemir”
 
Disponibil în IBN: 23 noiembrie 2020


Rezumat

Nanoparticulele pe bază de cupru sunt nanoparticule metalice orbiculare, de culoare brună-negricioasă, cu dimensiuni cuprinse între 30-70 nm și cu o arie mare a suprafeței. Studiindu-se comparativ efectele ionilor de cupru și a altor forme de cupru asupra organismelor vii, s-a constatat că nanoparticulele de cupru sunt cele mai eficiente în majoritatea aplicațiilor, fapt datorat proprietăților unice, care le fac speciale față de particulele de cupru de dimensiuni mai mari. La general, nanoparticulele de cupru s-au dovedit a avea un efect toxic asupra cianobacteriei Spirulina platensis. Activitatea antimicrobiană de gamă largă a nanoparticulelor de cupru se datorează raportului suprafațăvolum mare, care permite acestora să interacționeze strâns cu membrana celulară, deteriorând-o și, ulterior, să pătrundă ușor în celulă. Ca rezultat al dezintegrării membranei celulare, au loc scurgeri citoplasmatice, iar când nanoparticulele traversează membrana, acestea pot intra în contact cu grupele tiol ale proteinelor intracelulare, inactivându-le. Nanoparticulele, la fel, pot induce deteriorarea ADN-ului, prin distrugerea dublului helix și pot provoca dezvoltarea stresului oxidativ prin generarea speciilor reactive de oxigen, care ulterior induc apoptoza. Pentru a studia detaliat în ce măsură nanoparticulele de cupru au afectat cultura de spirulină, au fost determinați mai mulți parametri biochimici în biomasa de spirulină la care nanoparticulele de diferite concentrații (1µM, 5 µM, 10 µM, 20 µM) s-au adăugat în prima zi de cultivare a cianobacteriei și în ziua a treia. Dintre acești parametri fac parte: biomasa, proteinele, lipidele, ficobiliproteinele, principalii pigmenți fotosintetici (β-carotenul și clorofila), glucidele, MDA, radicalul ABTS în extractele hidrice și etanolice. Rezultatele obținute sunt specifice pentru fiecare parametru în parte. Nu a fost identificat un vector anumit care ar putea influența creșterea sau diminuarea valorilor acestor parametri. În unele cazuri, precum cel al ficobiliproteinelor, nanoparticulele în concentrații mici s-au dovedit a fi mai toxice, fapt care ne demonstrează și valorile inhibiției radicalului ABTS în extractele hidrice, înregistrând valori maxime la concentrații mici de nanoparticule. Pe când, în cazul glucidelor, cel mai puternic stres a fost provocat de concentrațiile mari de nanoparticule. Referitor la ziua de administrare a nanoparticulelor, majoritatea rezultatelor demonstrează că spirulina este mai sensibilă în prima zi de cultivare.