Bolile cardiovasculare reprezintă o problemă majoră a sec. XXI. Nutriția echilibrată este unul dintre elementele de bază pentru prevenirea bolilor cardiovasculare. Cerințele nutriționale, metabolismul precum și răspunsul diferit la anumite diete și abordări nutriționale este determinat de genomul individual. Descoperirile variabilităților genice din ultimii ani au contribuit la dezvoltarea nutriției personalizate. Bazată pe conceptele nutrigeneticii, nutrigenomicii și nutriepigeneticii, nutriția personalizată tinde să formeze rații alimentare echilibrate, individualizate, astfel încât prin intermediul nutriției să fie evitate apariția bolilor cardiovasculare, cât și a altor boli cronice non-comunicabile. „Genomica nutriționala”, un domeniu nou, care îmbină în sine două ramuri: „Nutrigenetica” – știința care studiază variațiile genice individuale, cum afectează acestea metabolismul nutrienților și a altor componente bioactive și „Nutrigenomica” care studiază acțiunea componentelor alimentare asupra expresiei genice. Până în prezent, marea majoritate a studiilor care au examinat interacțiunile genă-dietă în BCV se referă mai ales la factorii de risc cardiovasculari. Au fost identificate mai multe gene și polimorfisme uninucleotidice ale acestora, care ar fi implicate în dislepidemii, ateroscleroză, obezitate. În baza literaturii studiate se poate concluziona că deși tabloul genetic al afecțiunilor cardiometabolice este foarte complex, au fost identificate câteva polimorfisme genice ce pot ajuta la prevenția acestor boli. Variațiile genelor ce codifică apolipoproteine: APOE, APOC3, APOA1; enzime: CETP, LH, PON1, CYP1A, dar și receptori: PPAR, ADR determină modificări în metabolismul nutrienților. Nutrienții, la rândul lor, precum: acizii grași saturați și nesaturați, polifenolii, dar și alte componente bioactive prin intermediul factorilor de transcripție pot modula expresia genică.