Factori de pantogenitate ai bacteriilor implicate în infectii de tract urinar
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
564 19
Ultima descărcare din IBN:
2023-12-09 11:14
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
578.7:616.61 (1)
Virologie (442)
Patologia sistemului urogenital. Boli urinare şi sexuale (genitale) (392)
SM ISO690:2012
JENERENCO, Angela, BALAN, Greta. Factori de pantogenitate ai bacteriilor implicate în infectii de tract urinar. In: Viitorul ne aparţine, Ed. 10, 20 mai 2020, Chişinău. Chişinău: Tipogr. "Biotehdesign", 2020, Ediţia 10, T, p. 30. ISBN 978-9975-3389-4-3.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Viitorul ne aparţine
Ediţia 10, T, 2020
Conferința "Viitorul ne aparţine"
10, Chişinău, Moldova, 20 mai 2020

Factori de pantogenitate ai bacteriilor implicate în infectii de tract urinar

CZU: 578.7:616.61

Pag. 30-30

Jenerenco Angela, Balan Greta
 
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“
 
 
Disponibil în IBN: 22 noiembrie 2020


Rezumat

Infecţiile tractului urinar (ITU) prezintă o importanţă deosebită, atât prin incidenţa lor relativ crescută, cât, mai ales, prin numeroasele şi complicatele probleme de diagnostic şi tratament pe care le ridică. Acestea se plasează pe locul doi, după infecţiile de tract respirator, fiind considerate unele dintre cele mai frecvente boli de etiologie infecţioasă. Cu 150 de milioane de cazuri pe an, ITU sunt responsabile de morbiditate la nivel mondial și pierderea productivității la locul de muncă. Studiile recente confirmă predominanța familiei Enterobacteriaceae în geneza infecțiilor urinare, 95% din cazuri de ITU (dintre care 80-95% sunt provocate de Esherichia coli, mai rar de Proteus spp. sau Klebsiella spp.), iar circa 5% de Pseudomonas aeruginosa, stafilococi, candide. Scopul studiului este stabilirea spectrului etiologic şi factorilor de patogenitate a tulpinilor izolate din infecţii de tract urinar. În total au fost analizate 1101 probe de urină. Testarea sensibilităţii la antimicrobiene s-a realizat prin metoda difuzimetrică, utilizând tehnica Kirby-Bauer conform standardului EUCAST (European Committee on Antimicrobial Susceptibility Testing). Din punct de vedere etiologic, din cele 1101 uroculturi pozitive incluse în studiu, E. coli a constituit 42,7%, Enterococcus faecalis – 20,9%, Klebsiella pneumoniae – 9,7%, Streptococcus β haemolyticus – 5,9%, Proteus mirabilis –3,9%, Pseudomonas aeruginosa – 2,7%. Pe baza rezultatelor obținute în urma testării sensibilității, toate bacteriile izolate din ITU au arătat cel mai mare grad de rezistență la ampicilină, cefazolină. Bacilii Gramnegativi izolați de ITU au fost sensibili la amikacin și ciprofleoxacina (83%- 100%), iar coccii Gram-pozitivi au fost sensibili la kanamicină și tobramicină (100%). E. coli a arătat sensibilitate la gentamicină, ceftriaxona, amikacin, (90,5%) și respectiv, la cefotaximă, ciprofloxacină și tobramicină (85,3- 89,6%). Majoritatea bacteriilor izolate din acest studiu au fost rezistente la ampicilină (92,4%), cefalotină (80,8%) și tetraciclină (73,8%). Studierea spectrului de microorganisme izolate din infecţiile tractului urinar a demonstrat importanţa majoră a speciilor din familia Enterobacteriaceae, urmate de Pseudomonas aeruginosa, stafilococi şi levuri din genul Candida. Cele mai frecvente bacterii izolate din infecțiile tractului urinar au fost E. coli, iar cei mai eficienți agenți antimicrobieni au fost amikacina, tobramicina și ciprofleoxacina împotriva bacililor Gramnegativi, iar cele mai eficiente antibiotice împotriva cocilor Gram-pozitivi au fost kanamicina, tobramicina și ciprofleoxacina.