Moluştele terestre sunt unele dintre cele mai vulnerabile grupe dintre toate organismele vii. Cercetarea a avut ca scop analiza listelor sistematice a speciilor de moluşte terestre incluse în diferite acte internaţionale cu statut de protecţie şi anume: Directiva habitate, Cartea Roşie a IUCN, Cartea Roşie a RM, precum şi actele normative din 13 ţări din Europa Centrală şi de Est. Malacofauna Republicii Moldova include 155 de specii. În Cartea Roşie a Republicii Moldova sunt incluse 3 specii de moluşte acvatice (Hypanis pontica, Hypanis colorata, Hypanis laeviuscula fragilis), iar din cele terestre nu este inclusă nici o specie. În acelaşi timp în ţările Europei Centrale numărul speciilor de moluşte terestre cu statut de protecţie este destul de mare. În Lista Roşie a Poloniei sunt incluse 74 de specii de moluşte terestre din cele aproximativ 175 de specii cunoscute în ţară (Wiktor, Riedel, 2002), în Cehia – 91 de specii din cele 162 cunoscute (Beran et al.,2006). Din studiile efectuate rezultă că unele specii terestre precum Pomatias rivularis, Platyla polita, Vertigo moulinsiana, Truncatellina claustralis, Granaria frumentum, Serrulina serrulata, Ruthenica filograna, se află sub tendinţa diminuării rapide a numărului de indivizi şi necesită includerea în lista oficială a speciilor din Cartea Roşie a Republicii Moldova. Pomatias rivularis: habitatul – pădurile de stejar şi fag; factorii limitativi – degradarea habitatelor naturale. Platyla polita: habitatul – locuri calcaroase; factorii limitativi – degradarea habitatelor. Vertigo moulinsiana: habitatul – stratul de iarbă în habitate deschise şi pajişti mlăştinoase, numai pe soluri bogate în calciu; factorii limitativi – distrugerea şi transformarea habitatelor, drenarea zonelor umede. Truncatellina claustralis: habitatul – vegetaţia zonelor calcaroase; factorii limitativi – distrugerea şi degradarea habitatelor naturale. Granaria frumentum: habitatul – trăieşte pe pereţii verticali ai stâncăriilor calcaroase; factorii limitativi – împădurirea comunităţilor stâncoase, extracţia rocilor, activitatea de construcţii, incendiile, poluarea. Serrulina serrulata: habitatul – trăieşte în păduri umbroase, în condiţii cu totul specifice, locuri cu umiditate mare şi constantă, în interiorul buştenilor putrezi, factorii limitativi – degradarea habitatelor naturale. Ruthenica filograna: habitatul – sub frunzar, buşteni putrezi numai în zonele păduroase cu preferinţă pentru zonele naturale intacte, factorii limitativi – distrugerea şi transformarea habitatelor. Problema conservării moluştelor în Moldova rămâne a fi o problemă primordială care urmează a fi soluţionată.