Un sfert de mileniu se împlinește în acest an de la nașterea lui Ludwig van Beethoven (1770–1827). Fiind un mare admirator al lui J.W. Goethe, unele din operele acestuia i-au servit lui L. van Beethoven drept inspirație pentru propriile creații. Printre cele mai faimoase lucrări muzicale goetheene se consideră „Egmont” (Op. 84), scrisă „exclusiv din dragoste pentru poet”, „Marmotte” (Op. 52, №7), „Ich denke dein” (6 variații D, Op. 74), Trei lieduri dedicate prințesei C. Kinsky „Wonne der Wehmut” (Bucuria suferinței), „Sehensucht” (Aspirație), „Mit einem gemalten Band” (Cu o bantă colorată) (Op. 83), încă trei melodii pe textul „Sehnsucht” etc. Piesa „Mephistos Flohlied” (Balada puricului) (Op. 75. №3) este unicul text din „Faust” pus pe muzică de Beethoven, deși compozitorul nu a abandonat gândul de a continua lucrul asupra capodoperei lui Goethe până la sfârșitul vieții. Beethoven îl admira mult pe Goethe din copilărie, considerând că perioada de „mult timp” este prea mică pentru ceva „atât de enorm”. „Vorbiți despre mine cu Goethe”, o ruga Beethoven pe Bettina Brentano, personalitate remarcabilă a culturii germane din secolul XIX, care a contribuit la întâlnirea celor două genii la 19 iulie 1812 în Teplitz, Cehia. Relațiile amicale însă dintre iluștrii germani nu au fost nici îndelungate, nici trainice. Goethe nu a rărpuns la scrisoarea compozitorului din 8 februarie 1823. Cu toate acestea, opera lui Beethoven, inspirată din creația elevată a omului universal, ocupă un loc deosebit în patrimoniul cultural european.