Ecranizarea ca instrument de promovare a literaturii naționale
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
404 6
Ultima descărcare din IBN:
2023-06-20 15:20
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
791.43.03:821.135.1 (4)
Divertisment. Jocuri. Sport (1674)
Literatură romanică balcanică (Literatură română) (2083)
SM ISO690:2012
BOHANŢOV, Alexandru. Ecranizarea ca instrument de promovare a literaturii naționale. In: Studii culturale: . Zilele Europene ale Patrimoniului Cultural, Ed. 2, 24 septembrie 2020, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Tipografia "Garomont Studio", 2020, Ediția 2, pp. 13-14. ISBN 978-9975-3358-7-4.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Studii culturale
Ediția 2, 2020
Simpozionul "Simpozionul naţional de studii culturale"
2, Chişinău, Moldova, 24 septembrie 2020

Ecranizarea ca instrument de promovare a literaturii naționale

CZU: 791.43.03:821.135.1

Pag. 13-14

Bohanţov Alexandru
 
Institutul Patrimoniului Cultural
 
Disponibil în IBN: 10 noiembrie 2020


Rezumat

Între literatură și artele audiovizuale de natură tehnologică, precum cinematograful și televiziunea, a existat dintotdeauna o relație mai specială. Marele și micul ecran au apelat mereu la creația literară, în primul rând, pentru a dobândi un anume statut cultural-artistic, întrucât nu întâmplător se spune: „La început a fost cuvântul…” Arta cinematografică a acumulat o experiență destul de bogată în procesul de transpunere a operei literare în imagini filmice. În fond, cercetătorii din domeniul respectiv vorbesc despre trei tipuri de adaptări cinematografice: 1) este fidelă textului literar, chiar se vrea o „traducere” filmică asemănătoare acestuia; 2) se reține structura narativă a „țesăturii literare”, însă lumea imaginară a creației textuale este temeinic reinterpretată; 3) sursa literară este utilizată doar ca materie primă, drept un simplu pretext. Pe de altă parte, tendința „genetică” a creației televizuale spre formele de tip serial oferă o posibilitate unică de a-i conferi operei literare transpuse pe micul ecran o încărcătură cât mai substanțială și mai adecvată materialului inițial, scriptic. În plus, disponibilitatea unui produs audiovizual serial de a fi difuzat în „cuante” (3050 minute), pe parcursul unei lungi perioade de timp, se constituie într-un important principiu compozițional al ecranizării, dar și într-un instrument foarte eficient de promovare a cărții tipărite. De aceea, în epoca când televiziunea și noile media au bulversat, literalmente, spațiul cultural, literatura, ca artă elitară, trebuie săși modernizeze strategiile de comunicare cu publicul, inclusiv prin utilizarea canalelor audiovizuale. Din păcate, actualmente, în condițiile proliferării fără precedent a produselor televizuale de divertisment, pagina literară de calitate își croiește tot mai greu drumul spre micul și marele ecran.