Prin Hotărârea din 5 aprilie 1900 a Sinodului de la SanktPetersburg, Frățimii Ortodoxe „Nașterea lui Hristos” din Chișinău i s-a permis publicarea cărților, broșurilor și filișoarelor, având conținut moral-spiritual, cu text bilingv rus-român. Frățimea a început publicarea filișoarelor, având un tiraj de 5,100 exemplare, unele – de 6,000, 10,000 sau 15,000 de exemplare. Buletinele, numite și filișoare, cu cuvântări duhovnicești şi predici, apăreau săptămânal şi ieşeau de sub tipar în cadrul Tipografiei Eparhiale, situate în Chişinău, str. Haralampie, 42. Erau mici broșuri de câte 4, 6 sau 8 pagini fiecare, cu diferite învățături de credință, cuvântări, vieți de sfinți și altele. Până în 1916, au apărut 629 de numere, la care se adaugă alte peste 90 de numere suplimentare, între anii 1906-1915. Pe lângă predici săptămânale, parohii şi binecredincioşii creştini puteau comanda sau procura direct de la editură şi alte foi cu conţinut misionar-catehetic: predici la toate duminicile de peste an, despre beţie, despre înjurături şi alte patimi, cum să petreci creştineşte sărbătorile bisericeşti, despre rugăciune, despre pomenirea celor adormiţi, despre semnul crucii şi răstigniri, despre Maica Domnului şi îngeri, despre Sfintele Taine şi multe altele. Frățimea argumentează necesitatea apariției acestor filișoare: „Editarea acestor buletine misionare bilingve vine în dorința de a satisface solicitarea moldovenilor basarabeni, care nu cunosc graiul rusesc”. Munca prodigioasă la catehizarea și îndrumarea creștinilor basarabeni a fost realizată cu multă perseverență de către renumiții corifei ai Bisericii Basarabene, care s-au întrunit într-o Comisie specială, printre care se numără și părintele Iustin Ignatovici. Pe ultima pagina a filișoarelor se menționa că este „tălmăcit moldovenește de prot. I. Ignatovici”. Toate rubricile au fost coordonate de părintele Iustin Ignatovici (după tundere în monahism, având numele de Ignatie), pe care Părintele Paul Mihail îl numește „Coresi al Basarabiei”.