Pozitia si atitudinea lui Iustin Stefan Fratiman fata de neam, istorie, folclor si monumente istorice nationale, exprimata in publicatia „Romania Noua”, in primele luni ale anului 1918
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
177 8
Ultima descărcare din IBN:
2021-12-31 14:49
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
94(478):39"1918" (1)
Istoria Moldovei. Republica Moldova (40)
Istoria lumii antice (31628)
SM ISO690:2012
ŞIŞCANU, Elena. Pozitia si atitudinea lui Iustin Stefan Fratiman fata de neam, istorie, folclor si monumente istorice nationale, exprimata in publicatia „Romania Noua”, in primele luni ale anului 1918. In: Istorie, etnografie și spiritualitate în viziunea personalităților basarabene din a doua jum. a sec. al XIX-lea – prima jum. a sec. al XX-lea.In memoriam academician Iustin Frățiman (150 de ani de la naștere). 24 septembrie 2020, Chișinău. Chișinău: Editura „Lexon-Prim”, 2020, p. 7. ISBN 978-9975-3300-4-6.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Istorie, etnografie și spiritualitate în viziunea personalităților basarabene din a doua jum. a sec. al XIX-lea – prima jum. a sec. al XX-lea. 2020
Conferința "Istorie, etnografie și spiritualitate în viziunea personalităților basarabene din a doua jum. a sec. Al xix-lea – prima jum. a sec. al xx-lea"
Chișinău, Moldova, 24 septembrie 2020

Pozitia si atitudinea lui Iustin Stefan Fratiman fata de neam, istorie, folclor si monumente istorice nationale, exprimata in publicatia „Romania Noua”, in primele luni ale anului 1918


CZU: 94(478):39"1918"
Pag. 7-7

Şişcanu Elena
 
Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală
 
Disponibil în IBN: 1 octombrie 2020


Rezumat

Iustin Șt. Frățiman, unul din reprezentanții mișcării naționale și luptei pentru unire, limbă și cultură românească, și-a exprimat clar poziția sa față de problema unității naționale prin intermediul publicațiilor sale, și în special a celor din ziarul „România nouă”. În acest ziar, în primele patru luni ale anului 1918, a publicat mai multe articole ce se refereau la soarta românilor din Transnistria, Siberia, Turkestan, Caucaz și Crimeea. A pledat pentru naționalizarea bisericii și a școlii, a participat, împreună cu I. Buzdugan, la elaborarea unui program de reformare a școlii din Transnistria. A identificat o mulțime de monumente istorice naționale care au fost înstrăinate și a cerut reîntoarcerea lor în țară. A contribuit la crearea Societății Științifice Basarabene și la apariția Buletinului Societății istorico-literare din Chișinău „B. P. Hașdeu”, a redactat primele numere ale revistei. A pledat pentru acumularea materialului etnografic, folcloric, documentar și material într-un muzeu național de istorie. Cu regret, osteneala lui: activitatea civică și politică, publicațiile istorice, științifice, mult timp au rămas în umbra tăcerii, sperăm ca lucrările acestei conferințe să plaseze personalitatea lui I. Șt. Frățiman pe locul mult meritat.