Scopul propus în acest articol constă în analiza hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului pentru a scoate în evidenţă un set de repere şi limite în ceea ce priveşte viaţa privată a persoanei atunci când aceasta se află la locul de muncă. Păstrarea echilibrului dintre interesele angajatorului şi cele ale salariatului este un efort continuu, pe care părţile trebuie să-l menţină pe toată durata raportului de muncă. Având în vedere evoluţia raporturilor sociale şi juridice de muncă, cu certitudine se poate constata că salariatul îşi păstrează dreptul la viaţă privată atât atunci când se află la locul de muncă, cât şi în afara acestuia; or, este de neimaginat ca acest drept să dispară cu desăvârşire atunci când angajatul exercită atribuţiile de muncă. Pentru a asigura respectarea vieţii private a persoanelor, statul poate avea obligaţii negative sau pozitive, expresia cărora se regăseşte în actele normative naţionale, în dependenţă de statutul subiecţilor implicaţi în raporturile juridice. În acest context, cercetarea evoluţiei dreptului salariatului la viaţa privată are utilitate practică, care va contribui la evitarea unor abuzuri disproporţionate fie din partea angajatorului, fie din partea salariatului.

The purpose of this article is to analyze the decisions of European Court of Human Rights in order to point out a set of benchmarks and limitations on the person’s private life when he/she is at workplace. Maintaining the balance between the interests of the employer and those of the employee is an ongoing effort, which the parties must keep throughout the duration of the employment relationship. Considering the evolution of social and legal employment relationships, it can be seen that the employee retains the human right to private life when he or she is at work and outside the workplace, or it is unimaginable that this right would disappear completely when the employee carries out the duties of job. In order to ensure respect for the privacy of persons, the State may have negative or positive obligations, the expression of which is found in the national normative acts, depending on the status of the subjects involved in legal relations. In this context, the analysis of the evolution of the employee's right to privacy has practical utility, which will help to avoid disproportionate abuses either by employer or by employee.