Mediul în care trăim, sub influenţa surselor mobile şi imobile de poluare a aerului, devine tot mai poluat, în consecinţă fiind afectate  componentele abiotice şi biotice, iar omul se confruntă cu diferite afecţiuni ale organismului cauzate de poluare. Reducerea cantităţii şi calităţii apei potabile, continue să rămână una dintre cele mai importante probleme cu care se confruntă Republica Moldova. Mediul ambiant, calitatea apei potabile  naturale de pe teritoriul r. Orhei şi sănătatea umană se află într-o strânsă legătură, fapt ce ne-a motivat să  realiazăm acest proiect de cercetare. Ca obiect de studiu am ales sursele apă potabilă din fântâna arteziană (200 m) din localitatea Peresecina, apele freatice ale fântânelor din loc. Bolohani, Pelivan şi Peresecina, izvoarele din Bolohani şi Pelivan, apele îmbuteliate mineralecarbogazoase din comerţ: Om,Gura Căinarului, Dorna, Izvorul Minunilor, Моршиньска. Scopul cercetării: Cunoaşterea şi estimarea unor indici fizico-chimici de calitate a apei potabile selectate din sursele fântâna arteziană (200 m) din localitatea Peresecina, apele freatice ale fântânelor din loc. Bolohani, Pelivan şi Peresecina, izvoarele din Bolohani şi Pelivan, apele îmbuteliate minerale-carbogazoase din comerţ: Om, Gura Căinarului, Dorna, Izvorul Minunilor, Моршиньска, formarea unui algoritm de investigaţie şi cercetare pentru a determina starea ecologică a apelor şi dezvoltarea  apitudinilor în rezolvarea problemelor ecologice. Realizarea proiectului de cercetare propus prevede atât conţinnuturi teoretie cât şi conţinuturi practice prezentate în Tabelul 1.       Tabelul 1. Conţinuturile teoretico- practice aplicate pentru realizarea proiectului. Conţinuturi  teoretice Conţinuturi  practice 1. Caracteristica hidrochimică a  resurselor acvatice potabile din r. Orhei. 1. Estimarea unor indici chimici de calitate a surselor de ape analizate: ➢ Determinarea pH-lui; ➢ Determinarea Eh–ului;  ➢ Dozarea colorimetrică a ionilor de Pb2+; ➢ Evaluarea conţinutului de nitraţi. 2. Impactul negativ al degradării apei 2. Identificarea calităţii apelor minerale potabile asupra stării mediului şi,în special, asupra sănătăţii oamenilor  datorită modificării compoziţiei biochimice. carbogazate din comerţ  (s-au efectuat aceleaşi cercetări)   Parametrii principali ce deterimină starea oxido-reducătoare sunt: potenţialul redox Eh-ul şi pH-ul şi starea redoxa apei. Apa vie are valori negative al Eh-ului, iar apa moartă are valori pozitive. Valorile Eh-ului  şi pH-ului pentru apele cercetate sunt prezentate în Tabelul 2.       Tabelul 2. Valorile pH-ului şi Eh-ului în sursele de apă potabilă analizate.   Conform datelor obţinute, observăm că în apele naturale mediul este uşor bazic iar potenţialul redox are valori negative. Apele carbogazate sunt acide, cu valori puternic positive ale Eh-ului, astfel constatăm că fac parte din categoria apelor necalitative şi cu impact negativ asupra sănătăţii  omului. La probele analizate am adăugat Microhidrină (un produs farmaceutic) ce are proprietatea de antioxidant, în componenţa chimică a acestuia se conţin ioni de hidrogen ,,împachetaţi” care au capacitatea de  a neutraliza radicalii liberi.Variaţia potenţialului redox din apele potabile carbogazate Determinarea metalelor grele (Pb2+) şi a conţinutului de ioni de nitrat ( NO3-) în apa potabilă Una dintre caracteristicile uimitoare ale plumbului este toxicitatea sa extremă. Consumul regulat de ordinul miligramelor poate avea consecinţe catastrofale. Crampe, slăbiciune, migrene, iritabilitate, pierderea poftei de mâncare, anemia, tensiune arterială ridicată şi probleme renale sunt simptomele clasice ale intoxicării cu plumb, cunoscută şi sub numele de saturnism. Ele sunt destul de neplăcute, dar cel mai insidios aspect al plumbului este că el poate fi devastator pe termen lung, ca urmare a unor doze care sunt prea scăzute pentru a cauza simptome vizibile. Confuzia mentală şi afectarea judecăţii au fost asociate cu expunerea cronică la doze mici de plumb. Determinarea ionilor de plumb din  apa potabilă a fost realizată cu reactivul ditizol, proaspăt pregătit. Nivelurile de nitraţi din apa potabilă pot fi indicatori ai calităţii apei respective. Un nivel ridicat de nitraţi poate indica prezenţa şi a altor tipuri de contaminatori precum: organisme cauzatoare de boli, pesticide sau alte componente organice sau neorganice ce ar putea cauza diferite probleme de sănătate.  Fertilizatorii cu azot sunt sursa numărul 1 de nitraţi din apa potabilă, pe când cea de-a doua sursă principală o reprezintă deşeurile umane şi excrementele animale. Acestea pot contribui la contaminarea atât a apelor potabile urbane, cât şi a celor îmbuteliate.    Consumul de apă cu nitraţi în concentraţii mari este unul din factorii care condiţionează creşterea bruscă a afecţiunilor cronice ale ficatului, maladii ale aparatului digestiv şi menţinerea lor în perioada vizată la nivel înalt. Consumul de apă cu nivel ridicat de nitraţi poate dăuna capacităţii celulelor de a transporta oxigenul prin sânge. Pericolul nitraţilor pentru organism constă şi în faptul că, în rezultatul diferitelor modificări, aceştia se transformă în nitrozamine şi nitrozamide, care posedă proprietăţi cancerigene. Determinarea nitraţilor a fost efectuată cu ajutorul reactivului Griss şi cu reducător de amestec de metal (pulbere de Zn), care reduc nitraţii până la nitriţi iar apariţia culorii roz cu anumite intensităţi ne indică prezenţa nitraţilor în apă. Rezultatele obţinute au fost incluse în tabelul 3. Tabelul 3. Conţinutul de nitraţi şi a ionilor de plumb din apa potabilă.     Concluzii: Factorul principal care reglează reacţiile de oxido-reducere este activitatea electronilor sau a aşa numitului proces redox (Eh), între  Eh şi pH există o corelaţie, astfel valorile potenţialului redox sunt pozitive când forma oxidată este în cantitate mai mare decât cea redusă (mediul acid) şi sunt negative în cazul când forma reducătoare este în cantitate mai mare decât cea oxidantă ( mediu alcalin). Se menţionează că din toate probele de ape naturale cercetate: fântâna arteziană (200 m) din localitatea Peresecina, apele freatice ale fântânelor din loc. Bolohani, Pelivan şi Peresecina, izvoarele din Bolohani şi Pelivan, corespunde cerinţelor doar cea din fântâna arteziană de la adâncimea de 200 m.    Conţinutul de ioni de plumb în fântânile din Peresecina şi Bolohani, se explică prin faptul că sunt situate în preajma autostrăzilor, deaceea nu sunt calitative şi potabile. Apele îmbuteliate minerale-carbogazoase din comerţ: Om, Gura Căinarului, Dorna, Izvorul Minunilor, Моршиньска nu corespund cerinţelor, având un mediu acid, iar unele şi o concentraţie mai mare de nitraţi cum ar fi Gura Căinarului.