Solul – învelişul viu al Pământului
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
1501 121
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-20 17:10
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
372.8574 (9)
Educație (14076)
SM ISO690:2012
ROŞCA, Cătălin, RUSU, Diana, MOCANU, Alexandru, GOLBAN, Ştefan, POŞTARU, Maria. Solul – învelişul viu al Pământului. In: Instruire prin cercetare pentru o societate prosperă: consacrată jubileului "90 de ani ai Facultăţii Biologie şi Chimie, 21-22 martie 2020, Chişinău. Chişinău: Tipografia Universităţii de Stat din Tiraspol, 2020, Vol.2, pp. 192-194. ISBN 978-9975-76-308-0.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Instruire prin cercetare pentru o societate prosperă
Vol.2, 2020
Conferința "Instruire prin cercetare pentru o societate prosperă"
Chişinău, Moldova, 21-22 martie 2020

Solul – învelişul viu al Pământului

CZU: 372.8574

Pag. 192-194

Roşca Cătălin, Rusu Diana, Mocanu Alexandru, Golban Ştefan, Poştaru Maria
 
Gimnaziul Hogineşti, r-nul Călăraşi
 
Disponibil în IBN: 22 iulie 2020


Rezumat

Introducere.  Solul reprezintă suprafaţa fizică utilizată ca loc de asezare a colectivitaţii umane. Solul are ca funcţie capitală aceea de suport  si de mediu pentru plantele terestre, mijloc principal de productie vegetala-baza existentei omului insuşi [1]. Am ales tema SOLUL – ÎNVELIŞUL VIU AL PĂMÂNTULUI datorita interesului generat de caracterul practic, aplicativ al acesteia. Solul reprezintă principala bogăţie naturală a Republicii Moldova. După componenţa şi fertilitatea naturală, solurile Moldovei fac parte din categoria celor mai valoroase resurse naturale [3].  La fel ca şi aerul şi apa, solul face parte din sistemul care ne întreţine viaţa. Solul joacă un rol important în asigurarea hranei pe pământ. Deoarece Republica Moldova este o ţară industrial- agrară , pentru majoritatea populaţiei care locuieşte la sat, sau care deţin terenuri agricole este foarte important să cunoască tipurile de sol, mediul (bazic sau acid ) pentru a asigura o recoltă maximală a producţiei agricole.  Articolul include sinteza unor cercetări teoretice şi practice  a literaturii de specialitate  şi experiment practic a compoziţiei  a 8 tipuri de sol din localitate. Obiectivul primordial a fost familiarizarea elevilor cu elemente de tehnică a  experimentului chimic, identificarea compoziţiei chimice a solului. Au fost realizate 7 tipuri de experiment chimic  cu formularea concluziilor de rigoare.  Scopul proiectului:  ➢ Iniţierea elevilor cu tehnica de investigare ştiinţifică, de documentare şi de comunicare  a informaţiilor şi rezultatelor investigaţiilor desfăşurate; ➢ Identificarea elevilor cu potenţialul creativ; Obiectivele proiectului:  • Familiarizarea elevilor cu elemente de tehnica experimentului chimic;  • Dezvoltarea spiritului de cercetare şi colaborare în vederea obţinerii unor rezultate riguros argumentate ştiinţific;  • Identificarea compoziţiei chimice a solului ; • Sensibilizarea comunităţii în care trăim cu necesitatea păstrării pe termen lung a calităţii învelişului de sol, concomitent cu protecţia mediului ambiant; PRODUSE FINALE: •  8 probe de sol analizate din diferite părţi ale satului;• Prezentare Power Point. PARTEA EXPERIMENTALĂ I. Determinarea valorii umedităţii hidroscopice ( % )  II. Determinarea valorii pH-lui  III. Determinarea ionilor de Cl-  IV. Determinarea ionilor de   SO42-  V. Identificarea ionilor de Cu2+ VI. Identificarea ionilor de Pb2+ VII. Identificarea ionilor de Fe3+  Au fost prelevate probe de pe următoarele tipuri de sol: 1. Argila 2. Sol arabil 3. Sol (fost depozit de pesticide, erbicide ) 4. Sol (podiş -lutărie ) 5. Sol (vie ) 6. Sol ( fost teren sub benzinărie) 7. Sol (sub tufa viţei de vie) 8. Sol (mijlocul rândului de vie)  I. Rezultatele obţinute la determinarea valorii umedităţii hidroscopice (%) sunt incluse în tabelul de mai jos. Nr. probei  1  2  3  4  5  6  7  8  a 17  3  1  10  5  1  6  1  b 200  200  200  200  200  200  200  200  X 8,5 %  1,5 %  0,5 %  5 %  2,5 %  0,5 %  3 %  0,5 %  II. Rezultatele determinării higroscopicităţii maxime pentru diferite categorii texturale de sol cu conţinutul de humus 2-5% (după I.F.Garcuşa) sunt incluse în tabelul de mai jos. Categoria texturală Higroscopicitatea maximă, în % din masa solului uscat Nisipos 0,5-1,5 Nisipo-lutos 1,5-3,0 Luto-nisipos 3,0-5,0 Lutos 5,0-6,0 Luto-argilos 6,0-8,0 Argilos 8,0-12,0 şi mai mult Сoncluzii: La noi în localitate predomină solurile de tip: nisipos, nisipo-lutos,lutos , argilos  ( proba de la cariera). III. Determinarea valorii pH-ului solului. Teoretic valoarea pH-lui variază în limitele 0-14. În realitate, referitor la soluri, valoarea pH- ului variază în limitele 3-11. Valorile pH constituie indici importanţi pentru caracterizarea solurilor. În funcţie de reacţia exprimată prin pH, solurile se împart în acide, alcaline, neutre, etc.   Din datele experimentale am obţinut că solurile din localitatea noastră sunt predominant slab bazice, ceea ce permite cultivarea tuturor tipurilor de plante. IV. Determinarea ionilor de Cl- în extractul de sol. Ca rezultat al efectuării experimetelor am observat că în solurile cercetate este carenţă de clor  (% ridicat ), cauza –în localitate predomină solurile slab- bazice.  V. Determinarea ionilor de   SO42-. Prezenţa anionilor de sulfat a fost observată în probele 7, 8. VI. Identificarea ionilor de Cu2+. Ionii de Cu2+  i-am depistat în probele 7,8 –sol din plantaţiile de viţă de vie. Cauza - viţa de vie a fost stropită cu soluţie de  zeamă bordoleză (piatră vânătă cu var stins ). VII. Determinarea ionilor Fe3+. Ionii de Fe i-am depistat în probele 1,7, 4: 1 – pământ lutos, păşune;  4 – argila ;  7 – sol sub tufa de viţă de vie. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI În ultima perioadă datorită industrializării accelerate, mari suprafeţe de soluri sunt afectate mai mult sau mai puţin de diferite procese de degradare, în care solurile pot suferi o aciditate pronunţă şi o contaminare cu metale grele sau substanţe chimice provenite din emisiile industriale. Cu toate că solul este considerat un sistem depoluator, care acţionează ca un filtru biologic, capacitatea sa de depoluare este limitata.   Prin aplicarea măsurilor agropedoameliorative omul poate ameliora  fertilitatea scăzută a solurilor, prin modificarea în sens pozitiv a însuşirilor fizice, chimice si biologice.