Genetica modernă a demonstrat că fiecare om este unic atât prin structura sa ereditară cât şi prin mediul în care s-a dezvoltat în timp. Mediul determină unele caractere ale organismului şi influenţează realizarea caracterelor condiţionate primar de ereditate. Ansamblul de gene în cadrul unei populaţii constituie genofondul ei. Genofondul reprezintă rezervorul genetic al unei populaţii. Dacă factorii de mediu sunt constanţi atunci genofondul nu se schimbă, iar dacă factorii sunt instabili vor apărea gene noi dintre care unele se vor păstra de-a lungul generaţiilor, iar altele vor fi eliminate. Ideea principală a proiectului de cercetare este studierea şi stabilirea frecvenţei genelor, care alcătuiesc genofondul populaţiei din Republica Moldova în raport cu alte state.  Un aspect important în acest proiect de cercetare este calcularea frecvenţei cu ajutorul legii Hardy-Weinberg, fapt ce asigură implicarea a mai multor metode de cercetare a genofondului Republicii Moldova în raport cu alte state.  Scopul principal a proiectului este de a determina structura genofondului populaţiei Republicii Moldova în raport cu genofondurile populaţiilor altor state. Obiectul de studiu a acestui proiect de cercetare, este populaţia Republicii Moldova, care a contribuit la colectarea informaţiilor necesare pentru crearea unor statistici. Obiectivele cercetării • Identificarea genelor ce formează genofondul populaţiei Republicii Moldova; • Compararea caracterelor ereditare a Republicii Moldova în raport cu alte state; • Calcularea frecvenţei genelor populaţiei Republicii Moldova utilizând legea Hardy-Weinberg; • Compararea genofondului Republicii Moldova în raport cu alte ţări în baza surselor informaţionale; • Formularea unor concluzii referitoare la structura genofondului populaţiei Republicii Moldova în raport cu alte state.   Materialul utilizat în cercetare 1. Chestionar în baza căruia s-au colectat datele necesare; 2. Populaţia Republicii Moldova, care a fost şi  principalul obiect de cercetare; 3. Calculatorul de tip laptop care a permis convertirea datelor, elaborarea diagramelor, realizarea schemelor şi tabelelor. Metodele utilizate în cercetare  1. Analiza şi interogarea, care ne-a permis să identificăm toate caracterele ereditare pentru a stabili structura genofondului populaţiei Republicii Moldova; 2. Metoda cercetării observaţionale, care constă în studiul surselor informaţionale şi bibliografice; 3. Metoda de culegere a informaţiei cu ajutorul chestionarelor; 4. Metoda cercetării calitative şi cantitative a rezultatelor obţinute în urma interogării. Activităţile planificate şi realizate în cadrul proiectului În cadrul proiectului de cercetare am realizat un chestionar din 23 de rubrici, care a permis identificarea genelor ce alcătuiesc genofondul populaţiei Republicii Moldova. În cadrul acestui proiect au fost interogaţi 1000 de persoane, dintre care 500 bărbaţi şi 500 femei. De asemenea, persoanele au fost grupaţi după locul naşterii (urban/rural). Datele colectate au fost introduse în tabele, pentru ca mai apoi să fie calculată frecvenţa anumitor caractere ereditare în cadrul populaţiei. Pentru calcularea frecvenţei a fost folosită legea Hardy-Weinberg. Astfel, pentru stabilirea raporturilor dintre genofondul Republicii Moldova şi a altor state, au fost utilizate diverse surse bibliografice. Persoanele din sate posedă imunitate mai mare în ceea ce ţine de bolile respiratorii (71,429% bărbaţi şi 64,439% femei) şi au un procent mic la prezenţa migrenei în comparaţie cu persoanele născute în oraş, fapt care ne demonstrează că asupra genofondului o influenţă majoră o au şi factorii mediului. În ceea ce priveşte persoanele stângace şi dreptace, am stabilit că persoanele din oraş au un procent mai mare de stângaci (2,069%), dar luând în considerare faptul că acestea au fost impuse îndeplinirii activităţilor cu mâna dreaptă în timpul copilăriei şi în şcoala sovietică, acest caracter a început să se întâlnească mai rar. Conform sursei bibliografice: Genetic influences on handedness de SE; Duffy, DL; Wright, la nivel mondial se întâlnesc circa 90% de oameni dreptaci şi doar 10% stângaci, acest raport fiind cauzat atât de factorii mediului cât şi a celor ereditari. În ceea ce ţine de culoarea ochilor, am ajuns la concluzia, că atât persoanele de la sat, cât şi cei de la oraş posedă mai des culoarea căpruie a ochilor, care este urmată de culoarea albastră. Conform articolului din 2006 a jurnalistului Douglas Belkin:Blue eyes are increasingly rare in America, în SUA între anii 1899-1905, persoanele cu ochi albaştri au constituit 57,4%, iar între anii 1936-1939 au fost 33,8% persoane, în 2006 procentul a scăzut considerabil, astfel populaţia totală din SUA cu ochi albaştri a constituit 16,6%. Conform articolului: A primer on eye color din 2011, culoarea verde a ochilor este mai des întâlnită în Europa de Nord şi de Vest. În Irlanda şi Scoţia doar 14% prezintă ochi căprui, şi 86% ochi verzi sau albaştri. În Islanda 89% dintre femei şi 87% dntre bărbaţi posedă ochi verzi, această informaţie fiind preluată din sursa: Genetic determinants of hair eye and skin pigmentation in Europeans de către, Patrick Sulem, Daniel F Gudbjartsson. În Republica Moldova culoarea verde fiind mai rar întâlnită atât la persoanele din oraş, cât şi cele din sat cu o frecvenţă de până la 10%. Analizând culoarea părului, am constatat faptul că în Republica Moldova oameni cu părul de culoare castaniu închis este de 41,800%. În Germania aproximativ 50% de persoane au părul de culoare castaniu deschis. Culoarea roşcată a părului - mai puţin în ţările Europei Centrale şi de Sud, mai des - în ţările Scandinave. Un alt caracter selectat este tipul grupei sangvine. Cel mai mare procent în Republica Moldova îl constituie persoanele cu grupa II(A)Rh+ (34,600%), iar cel mai puţin întâlnită este grupa IV(AB)Rh- (1,1%). Cel mai mare procent de grupa II(A)Rh+ este prezent în Armenia circa 46,3%, I(O)Rh+ este în Chile (85,5%), Ecuador (75,5%), El Salvador (62,0%).  Atât în Republica Moldova, cât şi în celelalte state grupa IV(AB)Rh- nu depăşeşte de 1,2%. Cel mai mic procent este în Coreea de Sud (0,02%), iar cel mai mare în România (1,2%), fiind urmată de Republica Moldova cu 1,1%.   Aspect inovativ Republica Moldova este un stat în curs de dezvoltare, inclusiv în domeniul ştiinţei, de aceea ne-am propus să elaborăm o pagină web, care va include o bază de date cu toate caractere colectate, statistica şi frecvenţa genelor în populaţie în dependenţă de sex şi mediul de trai. În cadrul acestei pagini web se vor putea adăuga şi caractere noi care pot fi analizate şi studiate pe parcurs. Toată informaţia va fi păstrată şi securizată, dar cetăţenii din ţara noastră precum şi cetăţenii altor ţări vor avea acces pentru vizualizarea informaţiei referitor la genofondul Republicii Moldova.   Concluzii În concluzie putem afirma că toate datele colectate au permis analiza şi studierea detaliată a caracterelor ereditare, astfel au fost folosite diverse metode de cercetare pentru a determina genofondul populaţiei Republicii Moldova şi stabilirea diferenţelor în raport cu alte state. Caracterele colectate permit informarea oamenilor despre structura genetică a populaţiei şi explicarea influenţei factorilor de mediu asupra transmiterea caracterelor de la părinţi la descendenţi. Datele colectate pot fi utilizate pentru crearea unor raporturi despre structura genofondului actual cu cel al anilor precedenţi şi stabilirea aspectelor comune între ele.